4,5 miliarde de euro, deblocați de UE pentru Transporturile din România. Care sunt proiectele de infrastructură care depind integral de banii europeni

În calea deblocării fondurilor europene pentru Transporturi, respectiv a sumei de 4,5 miliarde de euro pe care guvernul vrea să o folosească pentru finanțarea majorității proiectelor de infrastructură din următorii ani, mai stau „câteva formalități administrative”, a precizat vineri comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.

„Următorul program care poate fi deblocat este Programul de Transport. Nu pot anunța deblocarea finală astăzi, pentru că trebuie să soluționăm câteva formalități administrative. Sunt foarte încrezător că în cursul săptămânii următoare vom putea face anunțul final”, a spus Hahn, după o discuție cu premierul Victor Ponta.

ENERGIE Reuters: Statele Unite au solicitat Germaniei și Franței să reducă rezervele de motorină din cauza creșterii prețurilor la combustibil

18:41

VIDEO Ucraina anunță atacuri asupra unei baze de drone și a unor obiective rusești din Marea Neagră

18:27

Prin Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS-T), României i s-au pus la dispoziție fonduri în valoare de peste 4,5 miliarde de euro. Acestea pot fi folosite, potrivit celor patru axe trasate de program, fie pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și navale care să lege România de celelalte state europene, fie pentru construcția de drumuri, autostrăzi și căi ferate în scopul îmbunătățirii infrastructurii naționale de transport.

Cu toate aceste, la finele lunii mai, România reușise să atragă puțin peste 295,1 milioane de euro din aceste fonduri. Mai exact, rata de absorbție a banilor „gratuiți” de la Uniune, respectiv plățile efective pe care Comisia le-a făcut către beneficiarii din România, a fost de 6,46%, cel mai scăzut nivel dintre toate programele operaționale prin care au fost alocate fonduri în perioada 2007-2013.

Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS-T) a fost blocat la finele anului trecut, după ce Comisia Europeană a constatat o serie de nereguli sesizate în modul în care au fost cheltuiți banii.

Majoritatea proiectelor de infrastructură depind de acești bani

Majoritatea proiectelor mari de infrastructură pe care guvernul Ponta s-a angajat să le realizeze în următorii ani au ca sursă integrală de finanțare banii puși la dispoziție de Uniune, reiese din Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016, publicată la finele lunii mai.

Autostrăzile Timișoara-Lugoj, Orăștie-Sibiu, Nădlac-Arad și Lugoj-Deva depind de deblocarea POS-T. În aceeași situație sunt și variante ocolitoare ale orașelor Bacău și Brașov, precum și proiectele de reabilitare a unor drumuri naționale.

În ceea ce privește infrastructura feroviară, de fondurile europene depind liniile Brașov-Simeria, Curtici-Simeria, dar și magistrala V de metrou Drumul Taberei-Pantelimon.

Infrastructură rutieră

Pentru autostrada Timișoara-Lugoj, executivul a propus alocarea sumei de 59,2 milioane de euro în 2014, la un curs mediu de 4,45 lei/euro, respectiv a sumei de 146.1 milioane de euro în perioada 2015-2016. Acești bani ar urma să provină integral din fonduri externe nerambursabile postaderare.

În ceea ce privește autostrada Orăștie-Sibiu, guvernul a propus alocarea sumei de 26,9 milioane de euro anul viitor și a sumei de 247,1 milioane de euro în perioada 2015-2016, integral din fonduri europene.

Pentru autostrada Nădlac-Arad, guvernul vrea să contracteze fonduri europene în valoare de 11,2 de milioane de euro în 2014 și în valoare de 116,2 milioane de euro în 2015.

Autostrada Lugoj-Deva ar urma să fie finanțată integral din fonduri externe nerambursabile, potrivit strategiei. Executivul propune alocarea sumei de 292,1 milioane de euro anul viitor, respectiv a sumei de 898,8 milioane de euro în 2015-2016.

Totodată, guvernul își propune să reabiliteze mai multe drumuri naționale, suma alocată fiind de 75,5 milioane de euro anul viitor, respectiv de 210,4 milioane de euro în perioada 2015-2016.

Pentru prima etapă a variantei ocolitoare a orașului Bacău, guvernul intenționează să aloce 39,4 milioane de euro în 2014 și 108,7 milioane de euro în 2015-2016, integral din fonduri comunitare.

Și varianta ocolitoare a Municipiului Brașov se va realiza tot din fonduri europene, guvernul alocând 13,7 milioane de euro anul viitor și 46,7 milioane de euro în 2015-2016.

Infrastructură feroviară

În ceea ce privește infrastructura feroviară, cel mai costisitor proiect îl reprezintă reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria pentru care guvernul a alocat 719,1 milioane de euro anul viitor și peste 674,1 milioane de euro în 2015-2016.

Linia de cale ferată între Brașov și Simeria face parte din Coridorul IV paneuropean, autoritățile vizând modernizarea liniei astfel încât această să fie adecvată circulației trenurilor cu viteză maximă de 160 de km/h.

Un alt proiect vizat este reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria, parte a Coridorului IV. Pentru acest obiectiv s-a propus alocarea sumei de 197,7 milioane de euro anul viitor.

Totodată, Magistrala V de metrou Drumul Taberei-Pantelimon ar urma să fie construită cu bani europeni. Mai exact, strategia prevede alocarea sumei de 67 de milioane de euro anul viitor, respectiv 139,8 milioane de euro în perioada 2015-2016.

Finalizarea Digului de Larg în Portul Constanța reprezintă un alt proiect de infrastructură prioritar pentru care s-a propus alocarea sumei de 44,9 de milioane de euro în 2014 și 60,4 de milioane de euro în 2015-2016.