Adevărata miză a războiului pe pensiile private obligatorii. Câți bani învârt și ce profit au asigurătorii

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), în cei 9 ani de activitate fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuții brute de 28,2 miliarde de lei, diferența până la activele nete de 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro), în sumă de 6,91 miliarde de lei (peste 1,51 miliarde de euro) reprezentând câștigul total obținut din investiții, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul participanților români.

„Cu alte cuvinte, românii au câștigat de pe urma Pilonului II sume totale de peste un miliard și jumătate de euro, doar din investițiile fondurilor, sume care se adaugă contribuțiilor deja virate în conturile lor personale”. În plus, potrivit calculelor Asociației, peste 92% din investițiile Pilonului II sunt realizate în România. „Astfel, banii de pensii private ai românilor contribuie la creșterea economică și crearea de locuri de muncă din țara”, mai arată asociația.

Cum arată acum Leni Celnicu, prima soție a lui Gheorghe Hagi. Ce a făcut cu cei 300.000$ primiți la divorț de la Gică

10:19

ANALIZA de 10 Rusia lui Putin are nevoie de China lui Xi, dar și reciproca este valabilă. Beijingul nu-și permite să piardă atuurile câștigate prin parteneriatul cu Moscova, interesele se suprapun chiar și acolo unde politicile diferă

10:00

Potrivit calculelor APAPR realizate pe baza informațiilor publice, în ultimele 12 luni pentru care există date (iunie 2016 – iunie 2017), comisionul mediu perceput în cadrul Pilonului II a fost de 0,98% din activul net. În aceeași perioadă (iunie 2016 – iunie 2017), randamentul mediu net al tuturor fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de 7,38%. „Acest nivel de eficiență se datorează și investițiilor importante făcute de administratori în infrastructura sistemului și în asigurarea respectării celor mai ridicate standarde de securitate pentru economiile participanților. În marea majoritate a cazurilor, aceste investiții nu au fost încă recuperate, dar administratorii au înțeles încă de la început faptul că sistemul de pensii private este conceput pe termen lung. Întârzierea recuperării investițiilor inițiale a venit și pe fondul abaterii de la calendarul inițial de creștere a contribuției”, precizează APAPR.

Astfel, comisionul mediu reținut de companiile care administrează pensiile private obligatorii s-ar ridica la sub 1% din cele 35 de miliarde de lei (7,7 miliarde de euro), adică la aproximativ 77 de milioane de euro, pentru perioada iunie 2016-iunie 2017.

APAPR mai arată că în România se regăsesc costurile de administrare printre cele mai mici din Uniunea Europeană. „Din toate evaluările interne și la nivelul Uniunii Europene (de exemplu, studiul european independent realizat de Federația Asociațiilor Consumatorilor de Produse Financiare – Better Finance), nivelul costurilor administrării Pilonului II în România se numără printre cele mai scăzute din UE, în contextul celor mai bune performanțe financiare”, arată APAPR.

De asemenea, „potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizația Internațională a Autorităților de Supraveghere a sistemelor de pensii private), Pilonul II din România are una dintre cele mai mici rate de comisionare la nivel global, în condițiile unui procent de 8,67% față de o medie a sistemelor analizate de 11,51%, pe o durată de 20 de ani și, respectiv, de 12,29% față de o medie de 16,14%, pe o durată de 30 de ani. Acestea reprezintă ratele compuse de comisionare și confirmă că sistemul de pensii din România este printre cele mai ieftine pentru participanți dintre cele aproape 40 de piețe analizate”, precizează asociația.Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a transmis luni mai multe precizări după ce ministrul Finanțelor declarase că „în conturile administratorilor se duc comisioane de sute de milioane de lei în loc să vină în pensiile românilor”.

Reprezentanții administratorilor de fonduri de pensii reamintesc că nivelul contribuției ar fi trebuit să ajungă la 6% din venitul brut al tuturor participanților încă din 2016. „Amânările succesive de majorare a contribuției față de calendarul inițial au venit însă, în special, în detrimentul participanților care ar fi avut în plus, în conturi, o sumă de cel puțin 4,2 miliarde de lei dacă nu ar fi existat înghețarea contribuțiilor în 2009, 2015 și 2016„, arată managerii de fonduri.

Precizările administratorilor Pilonului II de pensii, cele private obligatorii, vin după ce duminică seara ministrul Finanțelor Ionuț Mișa a declarat că aceștia iau sute de milioane de lei comisioane „care se duc în conturile lor”.

„Există un principiu european, care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii – Pilonul II – iau acele comisioane de administrare, sute de milioane de lei, bani care se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor. Probabil că la început s-au avut în vedere și profiturile administratorilor, și gestionarea în câștig pentru pensii, dar acum nu știu dacă acel comision își mai are rațiunea”, a spus Ionuț Mișa duminică, într-o emisiune la Antena 3.

Mișa este cel care, chiar în ziua în care a fost învestit ministru în cabinetul Tudose, a relansat ideea că Guvernul PSD-ALDE intenționează desființarea Pilonului II de pensii, prin naționalizare.

„Pilonul II de pensii se va desființa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceștia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat și privat”, a declarat Ionuț Mișa la finalul lunii iunie, când a fost numit ministru, el arătând că măsura ar urma să intre în vigoare până la sfârșitul lui 2017.

Mișa a fost aspru criticat atât de premierul Mihai Tudose, cât și de președintele PSD Liviu Dragnea, la scurt timp retrăgându-și declarația și motivând în mod absurd că nu a înțeles bine întrebarea jurnaliștilor aflați la Parlament.

În aprilie 2017, informația că Guvernul PSD-ALDE ia în calcul naționalizarea Pilonului II de pensii a provocat un imens scandal, cel mai mare administrator de pensii private din România, NN Pensii, trimițând o scrisoare deschisă tuturor românilor care le sunt clienți și informându-i cu privire la aceste discuții, care au fost însă negate vehement de liderii PSD și ALDE. De altfel, NN Pensii a fost amendată de ASF cu 1% din capitalul social, adică cu 750.000 de lei, iar directoarea fondului, Raluca Țintoiu, și-a pierdut autorizația de a gestiona fondul de pensii și a fost amendată personal cu 100.000 de lei.

Măsura fără precedent a ASF a fost bazată pe legea 411/2004, privind fondurile private de pensii, care cuprinde, printre interdicțiile pentru administratorul, agenții de marketing unui astfel de fond de pensii sau afiliații acestora „să transmită informații false, înșelătoare sau care pot crea o impresie falsă despre fondul de pensii și administratorul acestuia”. Sancțiunile prevăzute de lege sunt cuprinse între 0,5% și 5% din capitalul social al fondului de pensii, iar pentru persoanele fizice între 1.000 de lei și 100.000 de lei, astfel că directoarea NN Pensii a primit sancțiunea maximă.

Ulterior, „informația falsă și înșelătoare” pentru care NN Pensii a plătit cu vârf și îndesat a fost reluată chiar de ministrul de Finanțe.