ANALIZĂ EXCLUSIVĂ | Cât au îndatorat România Guvernele de dreapta vs. Guvernele de stânga? CIFRE OFICIALE

Fiecare guvern condus de premieri de dreapta s-a îndatorat, în medie, cu 6,1 miliarde de lei în fiecare lună, în timp ce șefii social-democrați de la Palatul Victoria s-au împrumutat cu sume de peste 3 ori mai mici, respectiv de 1,8 miliarde de lei. Analiza Gândul a fost făcută pe baza datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, pentru cei 16 ani și jumătate cât s-au scurs din 1 ianuarie 2007, data la care România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

• În perioada postaderare, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta (PNL – PDL / Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) și restul de stânga (PSD / Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă).

POLITICĂ Marele rival al lui Marcel Ciolacu la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru: „Am votat pentru speranțele buzoienilor”

12:02

EXTERNE O fotografie generată de AI cu un pod prăbușit a oprit circulația trenurilor în Marea Britanie

12:00

• România a ajuns, în luna mai 2023, la o datorie publică de 731.283,1 milioane de lei (peste 140 de miliarde de euro) – 50,1% din PIB, un record absolut al celor 33 de ani de la Revoluție.
• Datoria guvernamentală a României a crescut mult mai mult în mandatele prim-miniștrilor PNL/PDL decât în ale Guvernelor cu premieri PSD.

Conform calculelor Gândul, executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat o datorie de 493,3 miliarde de lei.

• La un simplu calcul, asta înseamnă o medie lunară de 6,1 miliarde de lei.

Aproape 70% din datoria publică, făcută de guvernele cu premieri PNL – PDL

Practic, datoria acumulată de executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) în cei 6 ani și 9 luni de guvernare reprezintă 67% din toată datoria acumulată de România de la Revoluție până în mai 2023 (conform ultimelor date oficiale, datoria guvernamentală = 731,3 miliarde de lei).

• La sfârșitul lui 2020, datoria României era de 499 miliarde de lei. Guvernele cu prim-miniștri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au împrumutat în 6 ani și 9 luni postaderare 493 miliarde de lei.
• Asta înseamnă că în cei 6 ani și 9 luni cât au guvernat România după 2007, guvernele cu prim-miniștri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au acumulat o datorie echivalentă cu toată datoria României acumulată în 30 de ani de la Revoluție, respectiv ianuarie 1990 – decembrie 2020.

După aderarea la UE, prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat datorie de 135,7 miliarde de lei.

• O medie lunară a împrumuturilor din mandatele cu premieri PSD ar fi de 1,8 miliarde de lei.

Per ansamblu, asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o Guvernele cu premieri PSD.

Premierii care au îndatorat cel mai mult România

Într-un clasament al premierilor cu „mână largă”, pe primul lor în anii postaderare este Ludovic Orban, cu o medie de 9,6 miliarde de lei pe lună, urmat de Nicolae Ciucă – 9,1 miliarde de lei lunar și Mihai-Răzvan Ungureanu – 6,3 miliarde de lei.

Printre premierii PSD se numără și cel care nu numai că nu a crescut datoria publică, ci a scăzut-o, cu 300 de milioane de lei, respectiv Mihai Tudose.

Economia a căzut în timpul guvernărilor de dreapta

Conform datelor oficiale, Produsul Intern Brut al României s-a prăbușit în timpul guvernărilor de dreapta.

Guvernarea pe datorie a PNL – PDL nu a adus performanță economică, în contextul în care, în guvernările postaderare la UE Boc și Orban, România a avut trei ani cădere economică – perioade care au coincis cu cele două mari crize – 2009, 2010 și 2020.

Deci, în 3 din cei 6 ani și 9 luni de guvernare postaderare la UE cu premieri PNL – PDL, România a avut cădere economică.

În 2009, economia României a scăzut cu 5,5% față de anul precedent, în 2010, cu 3,9%, iar în 2020, cu 3,7%.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum rezolvă Guvernul Ciolacu dezechilibrele generate în perioada Orban – Cîțu. Analist: „Reducerea cheltuielilor, singura soluție”

EXCLUSIV | Guvernul are în analiză comasări și desființări de institute. Scopul este reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal

EXCLUSIV | Guvernul ar urma să reducă numărul angajaților din aparatul bugetar. Care sunt funcționarii vizați de tăieri ale salariilor