Analiză NYT: România vede o oportunitate pentru a deveni o putere în domeniul energiei în Europa

România are șansa de a deveni o forță în Europa în domeniul energiei, arată o analiză a jurnaliștilor de la celebra publicație internațională New York Times. Potrivit publicației citate, războiul din Ucraina ar putea duce la schimbări în ceea ce privește energia nucleară și gazele naturale, cu ajutorul Washingtonului, iar statul român are resursele necesare pentru a ajuta Europa să rupă dependența de energia rusească.

Jurnaliștii americani au vizitat centrala nucleară de la Cernavodă, construită în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, care a dorit ca România să își producă propria energie electrică, pentru a izola țara de influența Uniunii Sovietice, arată analiza NYT, preluată de Știrile Pro TV.

După mai bine de 30 de ani, Europa caută să oprească importurile de energie din Rusia, România beneficiază de pe urma planului lui Ceaușescu, scrie New York Times. Cele două reactoare de la Cernavodă furnizează energie ieftină, care acoperă aproximativ 20% din necesarul de consum al României.

Potrivit sursei citate, războiul din Ucraina grăbește planurile României pentru independența energetică. Strategia ambițioasă a țării include finalizarea a două reactoare la Cernavodă și implementarea unei noi tehnologii – reactoarele nucleare modulare de mici dimensiuni. De asemenea, România vrea să profite din plin de zăcămintele de gaze din Marea Neagră, mai scriu jurnaliștii de la New York Times.

Așadar, unii analiști văd România ca având potențialul de a deveni o putere energetică regională care ar putea ajuta vecinii din estul și sudul Europei să pună capăt dependenței de Moscova. Este un obiectiv susținut de Washington și de unii investitori, care văd oportunități în această zonă a Europei.

Planurile Nuclearelectrica

Nuclearelectrica, compania de stat care deține complexul nuclear de la Cernavodă, plănuiește să cheltuiască până la 9 miliarde de euro pentru inițiative nucleare în cursul acestui deceniu.

De asemenea, războiul din Ucraina a dat un impuls autorităților să acționeze pentru a începe extragerea gazelor românești fin Marea Neagră. Primii metri cubi au început să fie extrași luna această, după ce proiectul a fost întârziat cu un an, în lipsa legii offshore. Este pentru primă dată, în ultimii 30 de ani, când se exploatează gaze naturale din platoul continental românesc al Mării Negre.

Cu toate acestea, New York Times scrie că investițiile în România se vor fi o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte state Occidentale. Asta se întâmplă pentru că guvernul român are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure.

„Aceste politici, rezultate probabil de teama că consumatorii români vor ajunge să plătească prea mult, în timp ce giganții din energie obțin profituri imense, a pus pe fugă companiile străine”, scriu jurnaliștii americani, care dau exemplu Exxon Mobil, care a vândut 50% din participația la Neptun Deep, probabil cel mai mare zăcământ nou de gaze naturale din Uniunea Europeană. Aceasta a fost preluată de Romgaz, după negocieri exclusive cu gigantul american.

Potrivit sursei citate, directorii companiilor din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz pentru a transforma România, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană.

În plus, România are energie hidroelectrică. Barajele de pe râuri generează aproape 30% din necesarul de electricitate, mai remarcă New York Times. Acest potențial a atras interesul Statelor Unite. În 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin nuclear.

„O oportunitate imensă”

În timp ce planurile pentru Cernavodă avansează, guvernul român și administrația Biden au anunțat în mai un acord preliminar pentru construirea unui reactor modular de mici dimensiuni pe locul unei centrale electrice pe cărbune. În 24 mai, Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Documentul a fost semnat în cadrul workshop-ului Small Modular and Advanced Reactors Workshop Planning IV organizat la București de Agenția de Comerț și Dezvoltare (USTDA) din SUA în parteneriat cu Departamentul de Comerț al SUA.

Pentru o țară ca România, cu o forță de muncă bine pregătită și ieftină, realizarea de echipamente pentru acest nou tip de reactor s-ar putea transforma într-o industrie de export, spun experții cu care au vorbit jurnaliștii americani.

„Cred că este o oportunitate imensă”, a spus Ted Jones, director senior pentru programe strategice și internaționale la Institutul de Energie Nucleară din Washington.

Cu toate acestea, analiza New York Times arată și o problemă a României. „Este probabil ca guvernul român să supravegheze îndeaproape investitorii și să încerce să-i izoleze pe români de forțele economice globale. În afară eleganței a unor cartiere ale Bucureștiului, România este o țară relativ săracă, cu un venit mediu ce o plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană”.

Situația este generată de neîncrederea în mediul privat, potrivit lui Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. „Există o înțelegere greșită și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a mai spus acesta pentru New York Times, potrivit sursei citate.

Traseul ințelegerii

În martie 2019, Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere (MOU) pentru a evalua dezvoltarea, licențierea și construcția unui SMR NuScale în România.

La 9 octombrie 2020, România a semnat cu SUA un Acord Interguvernamental (IGA) în domeniul proiectelor de energie nucleară, care a fost ratificat și de Parlamentul României, prin Legea nr.199/2021, avnd o largă susținere și fiind adoptat cu majoritate de voturi.

De asemenea, în octombrie 2020, US Exim Bank și-a exprimat, prin intermediul unui MoU (Memorandum de Înțelegere), cu Ministerul Energiei, interesul de a finanța proiecte mari de investiții în România, inclusiv cele nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

La începutul anului 2021, Nuclearelectrica a primit fonduri USTDA în valoare de 1,2 milioane de dolari pentru a identifica si evalua potențialele amplasamente pentru reactoare modulare mici.

În noiembrie anul trecut, directorul executiv al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, şi preşedintele şi directorul general al NuScale Power, John Hopkins, au semnat, la Glasgow, acordul pe baza căruia cele două companii vor coopera pentru construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (Small Modular Reactor – SMR) în România. Semnarea documentelor a avut loc după ce Administraţia SUA a anunţat că firma americană NuScale Power va construi în România un reactor nuclear modular de mici dimensiuni.

Aceste etape importante vin ca urmare a unei relații puternice în domeniul nuclear între România și SUA, care a început în 1981, când președintele Reagan a aprobat primul împrumut Exim SUA pentru proiectul Unității 1 de la Cernavodă.

În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear. Pentru moment însă, în Europa aceste minireactoare nucleare nu sunt încă autorizate. Pe lângă România, compania americană NuScale Power a încheiat memorandumuri și cu companii energetice de stat din Polonia, Bulgaria și Ucraina.

Tehnologia SMR a NuScale, adecvată dezvoltării pe amplasamentul de la Doicești, este cea mai matură în ceea ce privește aprobarile, fiind primul și singurul SMR din lume care a primit aprobarea din partea Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA în august 2020.

„Memorandumul de Înțelegere (MoU) subliniază etapele semnificative pentru Nuclearelectrica și NuScale în dezvoltarea tehnologiei de producere a energiei electrice în bandă, sigură și accesibilă, cu zero emisii de carbon, pe amplasamentul de la Doicești, deținut de Nova Power & Gas, E-Infra Holding. În urma Memorandumului de Înțelegere, companiile vor avansa analizele pentru implementarea în acest deceniu a unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWe pe amplasamentul Doicești. Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în construcții, 2.300 de locuri de muncă în producție și va ajuta România să evite eliberararea în atmosferă a 4 milioane de tone de CO2 pe an”, conform comunicatului companiei.