BNR. Nivelul de accesibilitate a creditelor ipotecare s-a îmbunătățit. În câți ani își pot cumpăra românii o locuință

Membrii unei gospodării tipice din România au venituri suficiente pentru a-și cumpera o locuință, prin credit bancar, pe o perioadă de 25 de ani. Calculat strict drept raport al prețului pe venit, românii își pot cumpăra un apartament de două camere în 8,5 ani, arată datele Băncii Naționale a României.

Indicele privind accesul la piața creditului ipotecar pune în evidență faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziționarea unei locuințe, înregistrând o îmbunătățire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, arată datele centralizate de BNR, în Raportul asupra stabilității financiare, din iunie 2021, dat publicității joi.

Cauze și consecințe pentru creșterea accesibilității

Indicele de accesibilitate (en. Housing Affordability Index) măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziționarea unei locuințe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relativ la venituri de 45% și maturitate de 25 de ani.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

„Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% și 100%, indicând o evoluție a prețurilor imobiliare în linie cu veniturile populației. Consecință a creșterii accesibilității, creditul nou acordat populației a urmat și el un trend ascendent”, arată BNR.

Potrivit datelor INS, veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2021, în termeni nominali, 5.476 lei pe gospodărie. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, iar cheltuielile pentru investiţii – destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni – deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%). documentul arată că avuția netă a românilor a ajuns la un maxim istoric la finalul anului 2020.

Care este raportul preț pe venit

Potrivit datelor BNR, fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, timpul necesar achiziționării unei locuințe cu două camere la nivel național este de circa 8,5 ani (raportul preț pe venit, eng. price to income), iar în cazul unui imobil cu trei camere durata crește la peste 11 ani (date la decembrie 2020).

Dezvoltarea regiunilor influențează gradul de creditare. „Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în București și Ilfov reprezintă 31 la sută din totalul creditelor, iar următoarele cinci județe (Cluj, Timiș, Constanța, Iași și Brașov) reprezintă 26 la sută (date la martie 2021)”, arată raportul citat.

Potrivit datelor BNR, creditul ipotecar nou în perioada T2 2020 – T1 2021 a fost cu 7% mai mare față de volumul acordat în T1 2019 – T1 2020. Acesta a fost susținut de o creștere robustă a creditului ipotecar standard (+22 la sută) ce a contrabalasat reducerea creditului nou oferit prin programul guvernamental Noua Casă (-32 la sută).

„Rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” continuă să se mențină, însă se regăsește pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populației în ultimele 12 luni și, respectiv, 39 la sută din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020), în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019”, arată raportul citat.

Gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanții (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populației (cu excepția creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”) a fost de 78 la sută, respectiv 72 la sută (valori mediane) în martie 2021, în ușoară scădere față de valorile înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, indicatorul menținându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudențial, se precizează în raportul BNR.

Ce spun studiile globale

Potrivit unui studiu recent al Deloitte privind indicele proprietății imobiliare, România se află la jumătatea clasamentului, din 24 de țări analizate, în ceea ce privește gradul de accesibilitate a locuințelor, calculat în funcție de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament nou standard (70 metri pătrați).

Astfel, un român are nevoie de șapte salarii anuale pentru o astfel de achiziție, ceea ce reprezintă un nivel mediu de accesibilitate. Cel mai greu accesibile locuințe sunt în Serbia, unde este nevoie de 15,2 salarii medii brute anuale pentru o locuință proprie, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia, Belgia și Irlanda (3,1 salarii medii anuale).

Potrivit studiului citat, prețurile apartamentelor noi vândute pe piața din România au crescut cu 3,1% în 2020 față de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro pe metrul pătrat. Cu această valoare, România se află pe locul patru în topul țărilor analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a prețurilor, după Bulgaria (578 euro/mp), Bosnia-Herțegovina (881 euro/mp) și Portugalia (1.260 euro/mp).