Ministerul Energiei a plătit deja sau a dispus plata a aproximativ o treime din banii pe care trebuie să îi dea statul, conform „notei de plată” a furnizorilor, validată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a anunțat ministrul Energiei, miercuri, în cadrul conferinței „Re-liberalizare: Competiție pe piața energiei în beneficiul tuturor”, a IX-a ediție, organzată de Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Potrivit lui Sebastian Burduja, la începutul anul venise la Ministerul Energiei spre decontare, deci pentru consumatorii noncasnici, 1,5 miliarde de lei, o sumă identică ajungând și la Ministerul Muncii, pentru consumatorii casnici.

„Pot să vă spun că am efectuat plăți de 310 milioane de lei deja, bani care ar trebui să fie în conturile furnizorilor, și avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, deci în total peste 444 de milioane de lei – diferența de 134, probabil că o să vedeți în zilele următoare sau la începutul săptămânii viitoare”, le-a transmis Sebastian Burduja furnizorilor.

ACTUALITATE Localitatea din România în care poți cumpăra o casă cu doar 10000 de euro. Terenul are 1000 de metri pătrați

14:39

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu îl pune la punct pe Bolojan, după ce a impus sancțiuni pentru încălcarea protocolului: „Nu știu ce avea în cap”

14:28

Din informațiile sale, și Ministerul Muncii a făcut eforturi și au pe circuit undeva la 670 de milioane de lei.

„Cert este că noi vom face toate demersurile necesare să punem în plată aceste sume cât mai rapid. Practic, din tot ceea ce avem depus la ANRE, cu procentul de 40%, noi am făcut toate plățile disponibile, toate părțile pe care le puteam face în acest moment. De aceea este foarte important ca împreună, noi toți, să găsim soluții pentru accelerarea acestor proceduri: dumneavoastră, furnizorii, să veniți cu noi cereri și noi să putem să achităm acest avans, astfel încât să aveți această lichiditate”, a spus ministrul Energiei.

Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul.

„Cred că sunteți de acord cu mine că, oricât de neplăcută ar fi, poate, prelungirea acestei scheme de compensare-plafonare, ea a avut niște beneficii pentru consumatorii finali. Și se cuvine să vă mulțumesc dumneavoastră, furnizorilor, pentru că în toată această perioadă ați dus o bună parte din greul acestei scheme. Asta este realitatea și am spus-o public, pentru că sigur că așa, din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai ușor să găsesc un țap ispășitor sau să spun că furnizorii sunt așa și pe dincolo, dar realitatea este că între prețul la factură și prețul cu care dumneavoastră achiziționați energia electrică și gazul, această diferență o suportați dumneavoastră, iar apoi statul român, în urma procedurilor pe care le cunoașteți cu toții, o rambursează”, a spus ministrul Energiei.

Potrivit oficialilor AFEER, costul schemei pentru furnizori pentru anul trecut – sume care nu sunt integral trimise spre decontare – se ridică la 8 miiliarde de lei.

„Nu trebuie să ne jucăm cu aceste lucruri”

Sebastian Burduja crede că ridicarea scheme de compensare ar fi putut avea consecințe negative.

„De aceea, dacă ar fi scos această schemă de compensare plafonare, cred că suntem în consens aici că ar fi fost o mare problemă la nivel social și la nivel economic și, din perspectiva inflației, cu efecte pe care nu cred că vrem nicio interne să le experimentăm. Și țara se pare că e tocmai dispusă să încerce lucruri interesante, dar cred că trebuie să avem grijă și nu trebuie să ne jucăm cu aceste lucruri”, a declarat ministrul Energiei.

El s-a declarat deschis pentru dialog pentru a găsi cea mai bună variantă după expirarea noii scheme, pentru energie, de la 1 iulie, în principal definirea consumatorilor vulnerabil și metodele concrete de implementare.

Ce își doresc furnizorii

De partea cealaltă, după o perioadă cu multe provocări, furnizorii își doresc revenirea la o piață liberă, fără plafoane impuse de stat.

„Ultimii ani au fost extrem de provocatori pentru sectorul energetic. În special pentru furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care joacă un rol esențial în funcționarea pieței. Toate schimbările și măsurile adoptate s-au reflectat direct în activitatea noastră și asupra dezvoltării pieței de energie pe termen lung”, spune domnul Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.

„Începând cu anul 2020, crizele sanitare, economice, energetice și geo-politice au determinat autoritățile române să ia măsuri excepționale. În domeniul energetic, măsurile au vizat plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale; aceste măsuri, care au fost la un nivel neîntâlnit în celelalte state UE, inițiate în 2022 pentru o perioadă scurtă, au fost mai apoi extinse până la 31 martie 2026 pentru gaze naturale, respectiv 30 iunie 2025 pentru energie electrică. Cu toate acestea, subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia”, a completat Laurențiu Urluescu.

Potrivit președintelui AFEER, la ora actuală sumele aferente întregului an 2024 au fost suportate aproape în întregime de către furnizori, aceștia fiind nevoiți să se îndatoreze la bănci, cu dobânzi achitate și nerecuperabile de sute de milioane de lei, iar autoritățile oferă asigurări privind achitarea acestor sume, însă acestea întârzie să se materializeze.

„În prezent, bugetul alocat pentru 2025 prevede doar 3 miliarde de lei, sumă insuficientă pentru acoperirea restanțelor și continuarea schemei de compensare. De aceea ne exprimăm îngrijorarea cu privire la alocarea bugetară a noii scheme de sprijin prevăzute de OUG 6/2025 și solicităm clarificări asupra mecanismului de finanțare. Va rămâne această responsabilitate, din nou, în sarcina furnizorilor? În aceste condiții este ușor pentru autoritățile statului să promită prețuri reduse și să instituie scheme de sprijin pe buzunarul altora (al furnizorilor), fără asumarea unor termene de plată certe și fără o consultare reală a impactului financiar al acestei scheme”, a adăugat Laurențiu Urluescu.

Potrivit declarațiilor oficiale, AFEER consideră că, în acest moment, soluția optimă pentru redresarea sectorului o reprezintă re-liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze naturale.

„Piața de energie din România are nevoie de însănătoșire, de predictibilitate pe termen lung si de o abordare sustenabilă. Trebuie să recunoaștem cî orice tranziție către dereglementare va implica un impact, însă considerăm esențial ca acesta să fie gestionat astfel încât impactul să fie minimizat”, a precizat președintele AFEER.

Citiți și

Ce se întâmplă din 1 iulie, când expiră noua PLAFONARE a prețurilor la energie? Răspunsul lui Sebastian Burduja despre o nouă prelungire a schemei

Sebastian Burduja: Fără plafonare, FACTURILE la energie ar fi crescut cu până la 100% pentru majoritatea românilor