Ce s-a întâmplat cu vânzările de cafea în România, la nivelul anului trecut și pe ce loc se află românii într-un clasament european al consumatorilor

Consumul anual de cafea în România s-a majorat cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creșterii economice înregistrate în această perioadă, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumată anual. Începând cu anul 2009, consumul de cafea a resimțit efectele crizei și a intrat în declin, piața contractându-se cu 8% între 2009 și 2011, după care s-a menținut la un nivel relativ constant.

În ceea ce privește prețurile, PwC remarcă un avans constant, cu 30% în total, în perioada 2009 – 2013.

România se află pe locul 26 în Europa în privința consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, față de media din Uniunea Europeană de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de prețul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar și de nivelul taxei pe valoare adăugată și de menținerea accizei nearmonizate.

Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a prețului cafelei, încurajând astfel consumul și dezvoltarea pieței. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe și impozite colectate ca urmare a creșterii industriei cafelei, potrivit PwC.

„Ținând cont de corelația existentă între prețul cafelei și consumul de cafea, estimăm că o scădere a prețului prin eliminarea accizei, coroborată cu tendința de creștere a venitului disponibil pentru consum, ar putea conduce la o creștere a consumului de cafea și ar genera un efect de multiplicare și la nivelul altor sectoare economice. Valoarea estimată a taxelor și impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de până la 64 milioane lei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Afaceri și Management, PwC România.

România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea, alături de Danemarca, Germania, Croația, Belgia și Letonia. În toate celelalte 22 de state membre UE cafeaua nu este accizată.

„Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătății ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua însă nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare menținerea accizei are exclusiv o motivație bugetară. Calculele noastre arată însă că din perspectivă bugetară pentru că eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autoritățile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanța între veniturile la bugetul de stat și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților”, a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanță Fiscală, PwC România.

Din perspectivă bugetară, încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea în anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adică doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au însumat 21,1 miliarde lei.

„Resursele umane din cadrul ANAF alocate în prezent pentru colectarea și administrarea accizelor la cafea ar putea fi redirecționate către domeniul băuturilor alcoolice și țigaretelor, două dintre grupele de produse accizabile care au un aport substanțial în ceea ce privește încasările la bugetul de stat și care se confruntă în prezent cu un grad ridicat de evaziune fiscală, estimată la aproape 2,5 miliarde de lei. Astfel, este de apreciat intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale desfășurate de autoritățile fiscale întrucât acestea vor duce la îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea concurenței neloiale din anumite sectoare și vor aduce la suprafață resurse bugetare suplimentare”, a spus Anghel.

Astfel, chiar și o reducere modestă a evaziunii fiscale în aceste domenii, cu 1%, ar putea genera mai mult de 24 milioane lei la bugetul de stat.