Ce trebuie să facă România pentru a adopta EURO

„Dacă ne propunem să intrăm în zona euro, nu se poate realiza decât continuând în mod accelerat acest proces de convergență, care înseamnă o creștere economică de 3%-4%, iar pentru trecerea la euro în 2019 ar trebui să fie chiar de 5%”, a declarat joi economistul șef al BCR, Radu Crăciun, la conferința anuală a analiștilor financiar-bancari organizată la BNR.

El consideră că planul este foarte ambițios, exprimându-și îndoiala că economia românească poate ajunge la o astfel de creștere într-un timp atât de scurt și că România va reuși să intre în zona euro în 2019.

Crăciun, care este și președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a punctat că, în istoria economiei românești, creșteri de 4%-5% au fost obținute în contexte „deosebit de favorabile”, mai ales în ceea ce privește mediul extern.

EXCLUSIV Nici coliva nu mai fierbe în Curtea de Argeș înainte de Sâmbăta Morților. „Tradiția spune că arpacașul se dă în 9 ape. Îmi trebuie 20 de litri”. Reportaj Gândul la cozile umilinței

05:00

FLASH NEWS Trump amenință Iranul cu „faza a doua” dacă nu încheie un acord nuclear. În cât timp se poate ajunge la o înțelegere între Washington și Teheran

23:15

„Cu un context atât de favorabil este puțin probabil să mai întâlnim, cel puțin pe termen mediu, într-un context în care apetitul de finanțare al piețelor emergente, al României să fie atât de mare precum investițiile străine directe din anii anteriori crizei”, a spus analistul.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, este de acord că obiectivul de aderare la euro în 2019 este foarte ambițios și necesită un plan concret, cu pașii care trebuie urmați, dar și realizați pentru atingerea țintei.

„Ne trebuie o foaie de parcurs prin care ne stabilim ce lucruri avem de făcut până la momentul acela. Trebuie să avem pe cineva la nivel guvernamental care să se ocupe de acest lucru, să-și asume acest obiectiv. În acest moment este asumat doar la nivel declarativ, nimeni nu și-a asumat cu tărie și irevocabil acest obiectiv. Pasul doi: care sunt pașii de urmat și cum facem să fie și realizați, pentru că planuri ne pricepem”, a afirmat Dumitru, care este și economist-șef al Raiffeisen Bank.

El a punctat că, deși România are convergență nominală, trebuie să ajungă și la una reală, care este foarte problematică, reiterând ideea că țările care au aderat înainte aveau un PIB/capita de 60% din media zonei euro, în timp ce România se situează la circa 50%.

„Pentru a ajunge la nivelul de convergență care le-a permis celor dinaintea noastră să intre în zona euro avem nevoie într-un interval foarte scurt de timp de o creștere economică foarte înaltă”, apreciază Dumitru.

Economistul șef al BRD, Florian Libocor, apreciază că România trebuie să adere la euro doar atunci când economia este pregătită.

„Nici mai devreme, nici mai târziu, ci atunci când suntem pregătiți”, a spus Libocor.

În schimb, Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, este de părere că o țară poate atinge convergența reală și după aderarea la euro, nu neapărat înainte, însă numai cu condiția unor politici „bune”.

„Adoptarea euro este un catalizator al convergenței reale, nu un garantor, de fapt convergența reală depinde de politici bune. Dacă ai politici bune, poți să convergi atât în afara zonei euro, cât și în interiorul ei. Dacă ai politici proaste, poți să divergi atât în afara zonei euro, cât și dacă ești înăuntrul ei”, apreciază Lazea.

El a dat exemplul Slovaciei, care a avut politici bune după aderarea la euro și a continuat convergența în interiorul acesteia. De asemenea, țări precum Grecia și Slovenia au convers după ce au intrat în zona euro, pentru că au avut politici proaste anterior.

„Ceea ce contează la sfârșitul zilei pentru convergența reală este calitatea politicilor, atât înainte, cât și după aderare la zona euro. Zona euro poate fi un catalizator, este un accelerator al reformelor, dar nu este soluția magică pentru a rezolva toate problemele din ogradă”, afirmă economistul BNR.

Lazea a punctat că există o mare diferență între aderarea unui stat la Uniunea Europeană și cea la zona euro.

„La intrarea în Uniunea Europeană a fost posibil ca a doua zi după aderare să ne relaxăm, ia intrarea în zona euro nu există nicio secundă de relaxare. Ai intrat acolo, până la sfârșitul vieții trebuie să alergi la fel de repede și să fii la fel de competitiv ca germanii, austriecii, olandezii, finlandezii și ceilalți”, a conchis oficialul Băncii Naționale.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi că România a ajuns la macrostabilitate și îndeplinește toate cele cinci criterii de convergență din Tratatul de la Maastricht, însă cu toate acestea nu poate adopta moneda euro nici peste doi ani.

„În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Și suntem iar într-o stare de paradox: deși avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim și ideea de adoptare ca ancoră, ca punct de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm, pentru că abordarea e riscantă. Toate cele cinci criteria sunt îndeplinite, dar trebuie acum să le păstrăm”, a afirmat Isărescu.

El a punctat că economia românească este în prezent stabilă, însă are probleme la nivel micro, amintind numărul mare de insolvențe din ultimii ani.