Cel mai mare risc pentru România, după Revoluție încoace. Avertismentul lui Mugur Isărescu

„Raportul asupra stabilității financiare prezintă o hartă a riscurilor. Actualul raport menține cele șase riscuri identificate în cel precedent și adaugă încă două noi: un risc sistemic sever, legislativ sever și un risc sistemic ridicat, dat de posibila ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ultimele șase luni s-au intensificat inițiativele care își propun să modifice retroactiv aspectele din sistemul bancar. Legea dării în plată este cea mai cunoscută. Toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar bancar se concentrează într-un risc sistemic sever”, a avertizat, potrivit ZF, guvernatorul BNR. 

 

Mugur Isărescu  a atras atenția că există și alte propuneri legislative care pot afecta serios stabilitatea, motivate și de faptul că 2016 este un an electoral. 

 

„Anumite propuneri legislative recente riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele unei economii de piață, să creeze instabilitate”, a subliniat Isărescu.

 

 

Deputații din Comisia juridică au adoptat, marți, în unanimitate, legea dării în plată, ei eliminând programul Prima Casă de sub incidența actului nomativ și majorând plafonul de la 150.000 la 250.000 de euro. 

Potrivit proiectului adoptat, legea se va aplica și celor care sunt în proces de executare silită.

Scoaterea programului Prima Casă din legea dării în plată a generat dezbateri aprinse în Comisia juridică, BNR și MFP susținând excluderea programului din textul legii, în timp de inițiatorul propunerii legislative, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor să ia act de un nou amendament potrivit căruia dispozițiile prezentei legii dării în plată ”nu afectează garanțiile statului român acordate pentru Prima Casă”, afirmând că adoptarea amendamentului ar permite continuarea programului Prima Casă.

Reprezentantul MFP, secretarul de stat Enache Jiru, a susținut la rândul să că garanțiile statului se emit ”irevocabil și necondiționat”, afirmând că există riscul de a ajunge în situația în care statul și banca devin coproprietari ai aceluiași imobil.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a susținut că garanția statului este afectată, reafirmând că va crește avansul solicitat de bănci, se va scumpi creditul și perioada de așteptare necesară pentru a obține un împrumut va fi mai îndelungată.

Deputatul PNL Cătălin Zamfir a criticat pozițiile BNR și MFP, reafirmând că legea nu ”omoară” programul Prima Casă.

”Nu pot să nu consemnez ipocrizia din această sala. (…) Am introdus special acest amendament ca să lămurim această treabă. Riscul băncii în acest program este zero. Cetățeanul care este în situația în care a luat un credit prin programul Prima Casa, dacă acesta dă (locuința-n.r.) în plată, ANAF îl va urmări pentru suma pe care statul o platește pentru el. Noi, practic, vrem un echilibru social”, a susținut Zamfir.

În cele din urmă, liberalul a renunțat la amendamentul său.

Deputații din Comisia juridică au adoptat cu majoritate de voturi aplicarea legii dării în plată pentru creditele mai mici de 250.000 de euro, renunțând la varianta propusă de BNR – 150.000 de euro.