Cele cinci riscuri uriașe pentru economia mondială. Printre acestea se numără și căderea „dictatorului preferat” al lui Trump

Perspectiva unei alte recesiuni globale este reală, în Statele Unite și în cele mai mari economii din Europa și Asia.

Primul risc este cel al unei încetiniri a economiei SUA. „Când America strănută, lumea se îmbolnăvește de gripă”, se spune. Și, pe măsură ce efectele relaxării impozitelor, în valoare de 1,5 trilioane de dolari, impuse de președintele Donald Trump încep să se reducă, economia Statelor Unite arată că este pe cale să strănute. Din aprilie până în iunie, investițiile în afaceri au scăzut cu 1% față de același trimestru din 2018. În plus, încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni în septembrie. De asemenea, așteptările consumatorilor cu privire la perspectivele pe termen scurt au scăzut brusc în aceeași lună. Producția industrială a scăzut la cel mai scăzut nivel din 128 de luni, ceea ce a dus la o scăderea cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones în doar două zile. Și profiturile corporațiilor au scăzut. S&P 500 înregistrând o scădere a veniturilor atât în ​​primul trimestru cât și în cel de-al doilea trimestru ale anului 2019. Fed se așteaptă acum la o creștere economică de 2,2% în acest an, sub ținta de 3% a administrației Trump. Pilula este îndulcită de creșterile din retail, care continuă să depășească previziunile, precum și scăderea șomajului și majorarea veniturilor.

Datoriile Chinei sunt al doilea factor de risc. China și-a alimentat economia din datorii, iar numerele au devenit uimitor de mari. Institute of International Finance (IIF) din Washington a estimat că, în primul trimestru al anului 2019, valoarea totală a datoriilor companiilor, populației și guvernamentală din China a atins 303% din PIB. China spune că poate gestiona situația, însă pârghiile de politică sunt împiedicate de riscul de a accelera încetinirea creșterii economice, care se resimte deja. Agenția de rating Moody’s a confirmat ratingul datoriei A1 din China în iulie a acestui an, dar a avertizat: „Episoadele de stres financiar pentru unele bănci locale sau companii de stat vor continua să testeze capacitatea guvernelor centrale și regionale de a preveni contagiunea”. În ultimul deceniu, China a reprezentat aproximativ o treime din creșterea economică globală în fiecare an. Orice aterizare dură pentru economie ar afecta imediat alte părți ale lumii, iar investitorii s-ar grăbi să își protejeze activele. Analiștii spun că principala problemă a Chinei este datoria corporativă, care a crescut constant de la criza financiară globală din 2008.

ULTIMA ORĂ Ilie Bolojan, mesaj pe X pentru Peter Magyar. „Prioritatea noastră este să lucrăm împreună”

10:03

FLASH NEWS Reacția lui Elon Musk la mesajul lui Alexander Soros. „Organizația Soros a preluat Ungaria”

09:52

Protestele din Hong Kong sunt al treilea risc. Tulburările publice din Hong Kong au avut loc de mai bine de patru luni. Au început ca o opoziție la influența puterii Chinei continentale, dar acum au apărut și solicitări de reformă a proprietății. Dar Hong Kong este un hub esențial pentru activități financiare și pentru comerț. Bank for International Settlements a calculat că orașul a efectuat tranzacții valutare în valoare de 437 miliarde de dolari în 2016. De asemenea, este o sursă uriașă de export – livrând mărfuri în întreaga lume. Centrul financiar acționează ca o poartă de intrare și de ieșire pentru economia chineză, prin intermediul băncilor care se astabilesc aici. Prin urmare, tulburările civile continue ar putea afecta economiile din întreaga lume, deoarece comerțul și investițiile sunt perturbate. În cazul în care China va vrea să își consolideze influența și mai mut, atunci ar putea fi pus sub semnul întrebării viitorul aranjamentului „o singură țară, două sisteme”, consemnau în 1997.

Situația din Argentina. La începutul anului 2019, renumitul investitor Mark Mobius a anunțat că firma sa nu va mai investi în Argentina. „Calitatea vieții a scăzut; nivelul învățământului a scăzut și nu suntem mulțumiți de situația macroeconomică”, a spus investitorul, care a spus că își va schimba poziția doar dacă președintele Mauricio Macri va obține un mandat la alegeri. Votul a venit în august, Macri a pierdut, iar piața l-a urmat pe Mobius. Bursa din Argentina a scăzut cu peste 30% în zilele următoare votului. cea mai mare cădere de acest fel pe plan mondial, din 1950. În orele imediate de după vot, peso a pierdut 15% din valoare față de dolarul american. Acest lucru va face împrumuturile în dolari mai scumpe. Țara are datorii scadente în valoare de 80 de miliarde de dolari în 2019 și 2020, iar perspectivei ca țara să își dorească rostogolirea datoriilor, pentru a treia oară în mai puțin de 20 de ani, este din ce în ce mai puternică. Andrea Iannelli, directorul investițiilor la Fidelity International, a declarat, în august, pentru CNBC, că se aștepta ca situația să afecteze și alte state.

Căderea „dictatorului preferat” al lui Trump este al cincilea risc. Luna trecută, mijloacele de informare din întreaga lume au raportat manifestații împotriva guvernului egiptean în mai multe orașe, inclusiv Alexandria și capitala Cairo. Manifestările din Egipt sunt ilegale fără aprobarea guvernului din 2013, când președintele Abdel Fattah el-Sisi a condus o lovitură de stat împotriva lui Mohamed Morsi. Morsi a murit în timpul procesului din iunie. Protestele au avut un efect direct asupra bursei egiptene EGX 30, provocând o scădere de 11% care a eliminat toate câștigurile acumulate în 2019. Analistul Farouk Soussa de la Goldman Sachs a declarat într-o notă din septembrie că impactul negativ asupra activelor din Egipt ar putea fi mai susținut dacă instabilitatea politică continuă. Cifrele Departamentului de Stat arată că investițiile directe ale SUA în Egipt au fost de 21,8 miliarde de dolari și relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit recent. Se spune că președintele Donald Trump a întrebat „Unde este dictatorul meu preferat?” când așteaptă să se întâlnească cu Sisi la summitul G-7 din august. Sisi a consolidat legăturile cu Arabia Saudită vecină. Orice încercare de a-l înlătura ar duce probabil la creșterea tensiunilor, cel puțin pe termen scurt, între Riyadh și Cairo.

Foto: Hepta