Costul asigurării datoriilor Sloveniei, în creștere după acordul din Cipru, indică un nou bailout

Costul asigurării datoriilor Sloveniei față de riscul de default a crescut puternic după acordul de bailout al Ciprului, indicând că guvernul sloven poate fi următorul stat din zona euro care va avea nevoie de o intervenție internațională pentru stabilizarea sectorului financiar, informează Mediafax, citând Bloomberg.

Costul contractelor credit-default swap (CDS) pe datoria Sloveniei cu scadența la 5 ani a crescut cu până la 66% după 15 martie, ultima ședință bursieră înainte ca Ciprul să anunțe acordul convenit cu UE și FMI, respins în forma inițială de parlamentari, care nu au fost de acord cu taxarea tuturor depozitelor bancare.

Astfel, rata CDS pentru Slovenia a atins pe 28 martie 414 puncte de bază (4,14 puncte procentuale), maximul ultimelor 6 luni, față de 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) pe 15 martie.
La finalul săptămânii trecute, costul CDS pentru Slovenia era de 3,88 puncte procentuale, în urcare cu 35% față de nivelul de la jumătatea lunii martie. Indicatorul a crescut cu 54% în cazul Ciprului, respectiv cu 13% pentru Portugalia.

VIDEO Imagini inedite cu Nicușor Dan. Președintele României, surprins în pantaloni scurți, alături de familie, în vizită la rudele din Făgăraș

08:26

FLASH NEWS Dragoș Pîslaru spune că a găsit o variantă „de nerefuzat” pentru noua Lege a salarizării. Când ar urma să crească veniturile profesorilor

08:13

Guvernul sloven, învestit cu două săptămâni în urmă, încearcă să găsească o soluție pentru sprijinirea băncilor, afectate grav de recesiune, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din Produsul Intern Brut.

Guvernul din Cipru a fost nevoit să accepte desființarea celei de-a doua bănci din țară după active și utilizarea depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare în UE, pentru recapitalizarea sistemului financiar.

„După rezoluția situației din Cipru, Slovenia a fost în centrul atenției. Faptul că economia țării este mică a devenit în mod clar un dezavantaj în era post-Cipru, alimentând speculațiile că Slovenia va fi următoarea pe listă”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Rabobank International.

PIB-ul Sloveniei reprezintă 0,4% din economia zonei euro, în timp ce Cipru are o pondere de 0,2%.

Randamentul obligațiunilor slovene denominate în dolari, cu maturitatea în 2022, a crescut la nivelul record de 6,31% la sfârșitul lunii martie, aproape de nivelul la care alte state din zona euro, precum Irlanda și Portugalia, au fost nevoite să solicite bailout-uri.

Guvernul sloven are în desfășurare un program de 4 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului bancar.

Deficitul bugetar al Sloveniei va crește la 5,1% din PIB în acest an, după convertirea în capital a datoriilor către stat ale băncii Nova Ljubljanska Banka, afectată de recesiune și prăbușirea pieței construcțiilor.

Sistemul bancar din Slovenia, după active, este mult mai mic în raport cu Produsul Intern Brut decât cel din Cipru. Înainte de bailout, băncile cipriote aveau active echivalente cu de 8 ori Produsul Intern Brut, față de un raport de aproximativ 1,3 în cazul Sloveniei, 3 pentru Spania sau 2,5 pentru Italia.

Datoria publică a Sloveniei raportată la PIB este de asemenea mai redusă decât în alte țări: 53,7% la în 2012, față de 86,5% în Cipru.