Cum a devenit România un „borcan cu miere” pentru centrele de cercetare ale multinaționalelor

Totuși, statisticile arată că investițiile în cercetare-dezvoltare au fost în ușoară creștere în ultimul an, iar situația va continua să se îmbunătățească odată cu aplicarea unui pachet de măsuri legislative care stimulează dezvoltarea acestor activități în companii.

„Cheltuiala de cercetare-dezvoltare poate crește prin doi factori: atragerea, în România,  de centre de cercetare-dezvoltare ale com­pa­niilor multina­țio­nale și dezvol­tarea industriei locale bazată pe inovație, care să creeze produse și servicii generate din activi­tatea de cer­cetare-dez­vol­tare”, a explicat  Florin Talpeș, CEO al producătorului de soluții de securitate Bitdefender. El a amintit că modificările legislative făcute în ultima perioadă pentru stimularea activității de cercetare-dezvoltare încep deja să dea roade, mai ales că există din ce în ce mai multe multinaționale care vin în România să dezvolte centre a căror activitate de cercetare să genereze produse și servicii inovative.

Din toamna acestui an, angajații care lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării aplicative și tehnologice beneficiază de scutirea impozitului pe venit de 16% (măsură aplicabilă pentru circa 18.000 de persoane). Tot din această toamnă se aplică și o măsură de deducere suplimentară cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea din impozitul pe profit (adică la fiecare 100 de lei cheltuiți cu activități de cercetare-dezvoltare, angajatorii deduc 150 de lei din impozitul pe profit). Această măsură, supranumită în companii „50% R&D tax incentive”, exista în legislație și anterior, dar nu se aplica și centrelor de dezvoltare ale multinaționalelor, cum se întâmplă de acum încolo.

SOCIAL Categoria de pensionari care va primi tichete sociale de Sărbători. Care sunt condițiile și sumele

13:25

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

13:23

„Măsura «50% R&D tax incentive» a avut rolul, pe de-o parte, să scoată la lumină cheltuielile de cercetare-dezvoltare din mediul privat, pentru că existau organizații care derulau astfel de activități, dar care nu erau evidențiate contabil și nu apăreau în statistici. Alt rol al acestei măsuri a fost acela de a crește atractivitatea României pentru atragerea de centre de cercetare-dezvoltare ale multinaționalelor. Iar România a devenit deja un «borcan cu miere» pentru centrele de R&D ale multinaționalelor, este pe harta investitorilor și are o reputație bună”, a mai spus Florin Talpeș.

Marele avantaj al acestor investiții în centrele de cerce­tare- dezvol­tare făcute de către investitorii străini îl reprezintă faptul că, pe lângă faptul că există o creștere a cheltuielilor din acest sector, forța de muncă recrutată ajunge să se perfecționeze lucrând cu cele mai noi tehnologii.

„Este adevărat că există o competiție extrem de mare în acest domeniu, dar România deja a devenit un fel de cluster de centre de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea conceptului de smart cars. În acest moment există în jur de zece mari companii internaționale care au în Ro­mânia centre de cercetare-dezvol­tare în care echipele lucrează pe zona de smart cars”, a mai spus Florin Talpeș. 

Citește continuarea în Ziarul Financiar