Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „România nu este SUPRATAXATĂ, România colectează foarte puţin”

România nu este suprataxată, ci colectează, într-adevăr, foarte puţin, a afirmat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la dezbaterea asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, organizată de Banca Națională a României. Potrivit acestuia, există însă dezechilibre foarte mari, unele sectoare fiind mult mai taxate decât altele, aici intrând şi categorii de contribuabili. Mai rău, în Parlament dezbaterile pe un proiect de buget se dezbat pe repede înainte, nu se discută pe probleme de stabilitate financiară, iar experții BNR sau cei al Consiliului Fiscal nici măcar nu sunt consultați.

Vulnerabilitatea noastră este cunoscută, este evocată şi de Banca Naţională, este menţionată constant de Consiliul Fiscal la noi. Avem deficit structural, deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB – şi ai şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă aproape jumătate, avertizează Dăianu.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

În România există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit bugetar foarte mare pentru că va afecta venituri ale oamenilor. E o teză care prevalează că România este suprataxată. România nu este suprataxată. România colectează, într-adevăr, foarte puţin.

Sectoare economice privilegiate și sectoare economice vitregite

Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare mult mai taxate decât altele, mai mult mă refer şi la categorii de contribuabili, a afirmat Daniel Dăianu. Preşedintele Consiliului Fiscal a făcut referire şi la educaţie financiară, precizând că cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe economice şi financiare mai bune.

„Că vorbim despre stabilitate financiară, educaţie financiară, noi toţi cerem ca cetăţenii să ştie mai mult. Cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe mai bune economice şi financiare. Este bine să fie aşa. Educaţia financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii, experţilor din guverne, dacă există, experţilor din partide, dacă există, şi parlamentarilor. Într-o ţară care vrea să aibă politici serioase, ar trebui să se discute în comitete parlamentare, să existe audieri, cu experţi, să vină cei de la Banca Centrală, cei de la Consiliul Fiscal – să vină experţi din mediul academic şi să exprime un punct de vedere, a adăugat el.

Aţi văzut la noi cum se întâmplă dezbaterile: în 6 ore, într-o zi, s-au terminat dezbaterile pe un proiect de buget, nu se discută pe probleme de stabilitate financiară.

„Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”

Banca Naţională a României a organizat joi o dezbatere asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei. Volumul se adresează atât profesioniştilor din sectorul financiar, cât şi studenţilor sau cititorilor pasionaţi de economie şi finanţe, fiind printre primele lucrări de specialitate din România care analizează stabilitatea financiară şi care descrie pe larg instrumentele de politică macroprudenţială.

La eveniment au participat, printre alţii, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Bogdan Negrea, profesor universitar, director Departament Monedă şi Bănci ASE Bucureşti, Valentin Lazea, economist şef BNR, Florian Neagu, director adjunct, Direcţia stabilitate financiară BNR.