De ce și-ar putea lua adio Germania de la dobânzile negative

Poziția tot mai nuanțată a cancelarul german Angela Merkel față de planul președintelui BCE Mario Draghi pentru salvarea Spaniei și Italiei reprezintă o dezamăgire pentru investitorii care au cumpărat masiv obligațiuni guvernamentale germane, împingând dobânzile pe minus, informează Mediafax.

„Germania nu are cum să scape neafectată. Spania nu va putea supraviețui fără ajutor extern. Bailout-ul (acordul de salvare – n.r.) va împovăra Germania”, comentează pentru Bloomberg Stuart Thomson, manager la fondul scoțian Ignis Asset Management, care administrează active d 109 miliarde de dolari și a vândut obligațiuni germane în luna iulie, când costurile de finanțare ale Spaniei atingeau maxime record.

Investitorii convinși de politica fiscală serioasă a cancelarului Merkel sunt dezamăgiți de atitudinea liderului german față de planul propus recent de Mario Draghi, potrivit unei analize Bloomberg.

FLASH NEWS Cancelarul Merz, primit cu huiduieli de sindicaliști în timp ce apără reforma pensiilor și măsurile de austeritate

18:21

ECONOMIE Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari. Ce mai poate fi făcut pe ultima sută de metri

18:19

În căutarea unui activ sigur în care să-și plaseze banii, investitorii au acceptat dobânzi extrem de scăzute, în unele cazuri negative, pentru împrumuturile către guvernul german, încrezători că Executivul condus de Merkel nu va crește gradul de îndatorare al Germaniei pentru a extinde programele de salvare acordate statelor din zona euro.

„Riscul ca Germania să emită noi datorii pentru a finanța bailout-urile este real. Sun sceptic în privința investițiilor în titluri cu dobândă zero. Nu sunt convins că actualele randamente sunt justificate”, a declarat Johannes Jooste, strateg la Merill Lynch Wealth Management, în Londra, bancă cu active de 1.800 miliarde de dolari la nivel global, care și-a redus de asemenea portofoliul de active germane.

Temerile că Germania va plăti scump pentru salvarea statelor din sudul zonei euro determină fondurile de investiții să se poziționeze împotriva Germaniei pe piețe. Costurile suplimentare necesare pentru salvarea statelor de la periferia eurozonei se ridică la 500 miliarde euro, estimează compania de cercetare Graham Fisher, sumă care reprezintă aproximativ 45% din datoria actuală a Germaniei.

Giganți precum Pacific Investment Management Co. sau Fidelity Investments își reduc sau renunță complet la deținerile de obligațiuni guvernamentale germane. În rândul băncilor, BNP Paribas, Royal Bank of Scotland și Barclays au vândut de asemenea titluri germane.

Randamentul obligațiunilor germane cu maturitatea la 10 ani a încheiat săptămâna trecută la 1,39%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale, după ce a atins în iulie minimul acestui an, de 1,127%. Dobânda titlurilor pe doi ani a coborât pentru prima dată sub zero pe 1 iunie și se menține pe minus din 6 iulie, încheind ședința de vineri la -0,074%.

Valoarea obligațiunilor germane, inclusiv dobânda reinvestită, a scăzut cu 0,7% din 25 iulie, față de o depreciere de 1,2% a titlurilor de Trezorerie SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Creșterea economică a Germaniei a încetinit la 1,2% din PIB în primul trimestru, în termeni anualizați, iar numeroase companii, de la BMW la Puma, deplâng impactul crizei din Europa asupra vânzărilor și comenzilor.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Spaniei a atins pe 25 iulie cel mai ridicat nivel de la introducerea monedi euro, de 7,75%. Minimul anului a fost înregistrat în martie, la 4,83%.

Criza datoriilor de stat din zona euro a începuit în 2009, când noul guvern ales atunci în Grecia a anunțat că deficitul bugetar este de două ori mai ridicat față de nivelul raportat de puterea anterioară. Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Cipru au solicitat ajutor extern în ultimii trei ani.

Spania a obținut o linie de finanțare de 100 miliarde euro de la zona euro, pentru recapitalizarea băncilor, iar premierul Mariano Rajoy a sugerat la începutul lunii august că ar putea cere ajutoare suplimentare.

Ministrul italian al Educației, Francesco Profumo, a declarat săptămâna trecută că guvernul de la Roma, condus de premierul tehnocrat Mario Monti, a purtat „discuții îndelungate” privind o cerere către fondul de criză al zonei euro pentru achiziționarea de obligațiuni italiene în vderea scăderii costurilor de finanțare ale țării.

Mario Draghi a propus, după ședința de politică monetară a BCE de la începutul lunii august, achiziționarea de obligațiuni spaniole și italiene de către bancă de pe piața secundară în paralel cu achiziții directe efectuate de Mecanismul European de Stabilitate de la Trezoreriile celor două state.

Summit-ul UE din 29 iunie s-a încheiat fără un acord între liderii europeni privind instituirea unor obligațiuni comune la nivelul zone euro, garantate de toate statele. Merkel s-a opus acelui plan, care ar fi crescut semnificativ costurile de finanțare ale Germaniei.

Merkel a declarat în luna iulie că Germania nu-și va asuma mai multă răspundere financiară în privința crizei datoriilor de stat în absența unor mecanisme solide de supraveghere și control bugetar la nivelul zonei euro. Cancelarul s-a pronunțat însă în sprijinul propunerilor lui Draghi la începutul lunii august.

Astfel, Germania și-ar putea pierde statutul de „refugiu” pentru investitorii care caută să-și protejeze activele de efectele crizei.

„Pe măsură ce costul final plătit de Germania devine tot mai clar, vom asista la o ieșire de bani către active sigure din afara zonei euro. Cel mai bun scenariu pentru Germania este ca guvernul să le transmită, în final, cetățenilor, «iată, acestea sunt costurile asociate fiecărei soluții». Vorbim despre integrare completă sau dizolvarea zonei euro”, a afirmat Josh Rosner, analist bancar la Graham Fisher.

Pimco, cel mai mare fond de obligațiuni din lume, consideră că titlurile germane sunt supraevaluate, iar piața formează un balon speculativ în jurul lor. Fondul preferă obligațiuni emise de anumite state emergente, de Statele Unite, Marea Britanie, Australia sau țările scandinave, care oferă mai puțină incertitudine.

Deficitul bugetar al Germaniei va fi de 0,8% din PIB în acest an, față de o „gaură” medie de 3,2% la nivelul zonei euro, potrivit estimărilor FMI. Excedentul de cont curent va fi de 5,2% din PIB, față de o medie de 0,7% din PIB în zona euro, datorită unei economii bazate pe exporturi.

Moneda euro s-a depreciat cu 6% în acest an și se tranzacționează luni la 1,2294 dolari, fără varianții importante față de închiderea de vineri.

Angela Merkel revine în următoarele zile din vacanța de vară și își va relua rolul central în dezbaterea privind criza din zona euro. Cancelarul se va afla miercuri și joi în Canada, perntu discuții cu premierul Stephen Harper despre criza din Europa și impactul ei asupra economiei globale.