Economistul-șef al BNR: Elitele au disprețuit „talpa țării”, spunând că România crește indiferent cum trăiesc săracii

Una dintre erorile fundamentale ale elitelor românești pe tot parcursul istoriei moderne a fost că au crezut că soarta celor mulți și nevoiași este irelevantă pentru dezvoltarea economică, a declarat luni Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.

„Cu alte cuvinte, că se poate dezvolta România, chiar dacă «talpa țării» o duce prost. Capitalismul românesc după ’89 nu a adus nimic nou sub soare, iar inegalitățile s-au accentuat și s-a menținut dezinteresul pentru «talpa țării»”, a spus Lazea la lansarea unui studiu privind evoluția capitalismului în România.

El a menționat că declarația este făcută în nume personal, fără să reprezinte poziția băncii centrale.

„Voi exemplifica acest dispreț sau dezinteres al elitelor pentru «talpa țării» cu patru exemple, patru politici care nu au ținut deloc cont după 1990 de ceea ce se va întâmpla cu «talpa țării»”, a adăugat Lazea.

EXCLUSIV Devenit om al străzii, criminalul Marian Clită a fost primit înapoi la pușcărie. Ucigașul disidentului Gheorghe Ursu a rugat instanța să-i dea adăpost

05:00

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos”

23:00

Unul dintre acestea este eliminarea repartițiilor obligatorii la țară pentru medici și profesori.

„Era clar că dacă nu lași o formă care să trimită profesori sau medici la țară că va duce la depopularea acelor zone. Nu a interesat acest aspect elitele românești”, a spus Lazea.

De asemenea, sistemul pensiilor ocupaționale, împărtășit mai ales la sfârșitul anilor ’90 de mai multe categorii profesionale, printre care avocații, este alt exemplu invocat de Lazea.

Cota unică este o altă măsură care la nivel microeconomic a avut un plus, însă la nivel macro a avut minusuri, consideră Lazea.

„A fost o măsură prociclică și a pus gaz pe foc într-o perioadă în care economia era și așa în fierbere și a fost un minus și din punct de vedere social”, a afirmat Lazea.

Al aspect menționat de el este neglijarea dezvoltării căilor ferate, mijloc de transort utilizat în special de persoanele nevoiașe, care au beneficiat de fonduri semnificativ de mici față de transportul rutier.

„Dar și talpa țării caută rente și răspunsul politicilor la acestă nepăsare a fost prin politici pupuliste. Vă dau trei exemple: preț scăzut la energie și gaz pentru toată lumea, alocații pentru copii pentru toată lumea, abonamente gratuite pe transport pentru toți pensionarii, că merg, că nu merg. Toate aceste măsuri nu au redus decalajul între bogați și săraci, ci au însemnat resurse irosite”, a arătat Lazea.

Reprezentantul BNR a concluzionat că, istoric, elitelor nu le-a păsat de săraci, săracii au extras rente de unde au putut, iar statul a răspuns cu politici populiste.