Finanțe: Deficitul bugetar la 11 luni urcă la 8% din PIB dar nu depășește estimările premierului Florin Cîțu

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, deficitul bugetar a urcat la 8% din PIB, în creștere cu un punct procentual față de luna precedentă. Datele se înscriu în continuare în prognoza de 9,1% făcută în urmă cu o lună de fostul ministru al Finanțelor, actualul prim ministru Florin Cîțu.

Conform datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor, execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 84 mld lei (8,0% din PIB), de la 7% la finele lunii octombrie.

Criza rămâne principalul vinovat al deficitului

Față de perioada similară a anului trecut, creșterea deficitului bugetar aferent celor unsprezece luni ale anului curent este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – noiembrie (19,1 mld lei) din cauza crizei precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici. La aceasta se adaugă creșterea cu 1,9 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie – noiembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat precum și 0,9 mld lei bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Zelenski observă că presiunile care se pun pe Rusia sunt din ce în ce mai mici”

08:00

METEO Temperaturi negative în toată țara, de Revelion. Unde va ninge în noaptea dintre ani, potrivit ANM

07:59

O altă sursă a deficitului a fost creșterea cheltuielilor de investiții cu 8 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19, de aproximativ 13,8 mld lei.

Venituri crescute, în pofida crizei

Deși a fost o perioadă economică dificilă generată de pandemie, veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,6 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, cu un avans de 1,3 mld lei peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere cu 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 22 mld lei în primele unsprezece luni ale anului curent, consemnând o creștere de 4,5% (an/an).

Au existat și domenii în care veniturile s-au diminuat. Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,3 mld lei în primele unsprezece luni ale anului curent, în scădere cu 8,7% față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Evoluția negativă este explicată de Ministerul Finanțelor în principal de contracția activității economice, amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,9 mld lei).

Încasarea TVA, un recul puternic în PIB

Încasările nete din TVA au înregistrat 53,4 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în scădere cu 9,5% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. În ultima perioadă se înregistrează însă un trend pozitiv, în noiembrie fiind un plus de 5,3% față de noiembrie 2019, în principal pe fondul revenirii comerțului și serviciilor de piață către întreprinderi.

Conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor, evoluția încasărilor din TVA în primele unsprezece luni ale anului a fost influențată negativ de creșterea rambursărilor de TVA cu 10,8%, an/an (+1,9 mld lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Salariile și asistența socială au contribuit la deficit

Cheltuielile de personal au însumat 99,7 mld lei, în creștere cu 7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,5% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 258 milioane lei.

Și cheltuielile cu asistența socială au fost un factor important de majorare a deficitului. În primele 11 luni au totalizat 128 mld lei, în creștere cu 22,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.