Indicii ROBOR scad iar, după o staționare timp de cinci ședințe. Evoluția de la începutul anului

ROBOR la 3 luni și la 6 luni au scăzut, joi, față de ședința precedentă, de marți având în vedere că miercuri a fost zi liberă oficială, după cinci zile de staționare, dar pe fondul unei scăderi constante. Trendul preponderent descendent a început la începutul lui noiembrie 2022, în contextul în care Consiliul Concurenţei anunţa o investigație care vizează modul în care băncile calculează indicii de referință ROBOR/ROBID.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, joi, la 6,13% pe an, în ușoară scădere față de marți, cînd era ,14% pe an, la fel ca luni și joia trecută, când scăzuse de la 6,15%. Este o diminuare față de prima zi a anului, 3 ianuarie, scăzuse față de 6,22%, din 29 decembrie, ultima zi lucrătoare a anului 2023.

ACTUALITATE Stelian Ogică, mărturii despre una dintre cele mai grele perioade din viața sa: „M-au ținut o săptămână legat de calorifer, la Poliția Capitalei”

11:30

ULTIMA ORĂ Lista lui Veștea. Cine sunt parlamentarii liberali care l-ar susține pe premierul desemnat – SURSE

11:23

Acest nivel s-a înregistrat ultima oară pe 9 iunie 2022,  când era 6,13%,  conform datelor din arhiva Băncii Naționale a României.

ROBOR la 3 luni crescuse în 2022 şi a atins vârful pe 26 octombrie 2022 (8,21%), cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani şi 9 luni (19 ianuarie 2010, potrivit BNR.

Și ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut ușor, joi, la 6,16%, față de 6,17%, de marți. În prima zi a anului, era la 6,27%, la fel ca în 29 decembrie.

Această s-a înregistrat ultima oară pe 3 iunie 2022. Pe 26 octombrie 2022, ROBOR la 6 luni ajunsese la 8,31%, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani şi 9 luni (1 februarie 2010).

Valorile ROBOR au început să crească mai accelerat de la momentul la care BNR a crescut dobânda-cheie. În prezent, este menținută la nivelul de la începutul anului trecut, de 7% pe an.

Cauzele ultimelor evoluții

În contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, Consiliul Concurenței anunța, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR. Cele zece bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt Intesa Sanpaolo, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

După acest anunț privind posibile înţelegeri între bacheri care să crească nejustificat dobânzile ROBOR – investigație care încă nu a fost finalizată – indicii au început să scadă. Pe 2 noiembrie, ROBOR la trei luni se afla la 8,20%, iar ROBOR la şase luni avea o valoare de 8,31%.

ROBOR la 3 luni era, în prima zi lucrătoare din anul 2023, la 7,56% la an, iar la 6 luni, la 7,81%.

Cu un an înainte, pe 3 ianuarie 2022, era 3,01% pe an, iar, cu un an în urmă, în ianuarie 2021, acesta era 1,98%, față de 3,19%, în 3 ianuarie 2020, înaintea pandemiei de COVID-19.

În 3 ianuarie 2022, prima zi lucrătoare a anului, ROBOR la 6 luni era 3,14%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este acum de 5,97% pe an, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni (valabil pentru trimestrul 2 din 2023), de 5,96%. Acesta este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din al doilea trimestru din 2023

Citiți și:

ROBOR sau IRCC, care a crescut mai mult și care este impactul asupra populației? Datele oficiale ale BNR privind stabilitatea financiară

INTERVIU EXCLUSIV. Ar trebui să schimbăm ROBOR cu IRCC de teama ratelor tot mai mari? Economist-şef Raiffeisen Bank: ”Avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mult mai mari decât în ultimii ani”