Lazea, economist-șef BNR: Cifra reală de absorbție a fondurilor UE este de 25%. România trebuie să atragă finanțări mai mari din surse care nu măresc datoria externă

România a atras în primii cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană circa 25% din fondurile comunitare care i-au fost alocate, respectiv 9,3 miliarde de euro dintr-un total de 35 de miliarde. Cu toate acestea, atât statul, cât și mediul privat trebuie să-și concentreze eforturile pe majorarea acestui procent, în condițiile în care este necesar să atragem surse de finanțare care nu măresc datoria externă, este de părere Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.

„Ca să vă dau un ordin de mărime, la sfârșitul anului 2011, totalul datoriei externe a României, deci privată plus guvernamentală era de circa 98,4 miliarde de euro. Sau, ca să ținem mai ușor minte cifra, circa 5.000 de euro de român”, a subliniat economistul.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Lazea a argumentat că din totalul datoriei externe, împrumuturile contractate post aderare au reprezentat 57 de miliarde de euro, în timp ce suma atrasă de România prin investiții străine directe, transferuri private și fonduri europene a fost de circa 50 de miliarde de euro.

„Circa 9,3 miliarde de euro au fost fonduri post aderare. Important totuși de spus este că sunt 9,3 miliarde dintr-un total alocal României de 35. Cu alte cuvinte, cifra reală, adevărată de absorbție este de cam 25%. Știu că presa are o tentație masochistă de a zice că este de numai 6%-7%, referindu-se strict la fonduri structurale”, a precizat economistul.

Lazea a subliniat că atragerea fondurilor europene este importantă în contextul în care celelalte două surse de finanțare care nu duc la creșterea datoriei externe au scăzut semnificativ în ultimii ani. „Este esențială atragerea de fonduri europene pentru că celelalte două component, investițiile străine directe și remiterile sunt la un nivel mult mai scăzut decât erau în primii ani după aderarea la Uniunea Europeană”, a arătat economistul.