Lazea, economistul șef al BNR: Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu venitul disponibil

Românii plătesc cele mai înalte rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%, ceea ce înseamnă că băncile va trebui să se orienteze mai mult către finanțarea companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune, afirmă economistul șef al BNR, Valentin Lazea, informează Mediafax.

„Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situația este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% – n.r.)”, a arătat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanțiștii la Banca Națională a României.

Din datele prezentate de Lazea, românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, și de trei ori mai mult decât un neamț.

UPDATE Doi copii din Vaslui, un băiat de 12 ani și sora sa, de 14 ani, au murit înecați în acumularea Tăcuta după ce gheaţa pe care traversau s-a rupt

19:20

AUTO Anul 2026 vine cu schimbări majore pentru șoferi. Cum vor funcționa radarele inteligente și cum se aplică amenzile

18:25

„Ca tendință generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este”, a afirmat Lazea.

El a explicat că, dincolo de unele erori făcute de bănci în trecut, printre care enumeră și creditarea excesivă a populației, există fatori exogeni, independenți de bănci, care îngreunează creditarea în acest moment.

FOTO:Octav Ganea/Mediafax Foto

Lazea s-a întrebat retoric cum ar putea băncile să crediteze când există atâția salariați care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate.

Economistul șef al BNR a arătat că la nivelul companiilor singurul sector cu probleme este real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerțul și nici industria prelucrătoare.

Lazea a arătat că băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanțarea de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic și în acordarea de credite punte pentru proiectele finanțate cu bani europeni. El a găsit și aici piedici, arătâtnd că multe primării sunt insolvabile și că ar exista „o cultură a nerambursării”, stimulată de legislația favorabilă debitorului.

Oficialul BNR, care a ținut să precizeze că opiniile sunt personale, a dat ca exemplu și creditele de studii și împrumuturile pentru reparații, finanțări de nișe încă slab exploatate.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3% față de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât și a celor în valută, potrivit datelor anunțate marți de Banca Națională a României.

În termeni reali, scăderea a fost de 0,6%.

În perioada menționată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,6 la sută în termeni reali), la 84,4 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în euro s-a redus cu 8,9 milioane euro (exprimat în lei, creditul în valută s-a redus cu 0,3%), la 138,3 miliarde lei.

Față de februarie 2012, în luna similară din acest an, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 0,1% (în termeni reali a scăzut cu 5,2%), pe seama majorării cu 5% a componentei în lei (-0,6 la sută în termeni reali) și a diminuării cu 2,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,9%).

Împrumuturile în lei acordate populației au scăzut în februarie, față de ianuarie, cu 0,5%, la 34 miliarde lei, în timp ce creditele în lei pentru firme s-au redus cu 0,1%, la 50,3 miliarde lei. În aceeași perioadă, împrumuturile în valută pentru populație s-au diminuat cu 0,2%, la 68,8 miliarde lei, iar cele pentru firme au coborât cu 0,4%, la 69,5 miliarde lei.