Liviu Dragnea s-a întors din China cu noi promisiuni. Lista proiectelor pentru care guvernele României au făcut lobby la Beijing, dar care au rămas pe hârtie

Guvernele României au „jucat” adesea cartea chineză atunci când au fost nevoite să explice din ce bani se vor finanța costisitoarele proiecte de infrastructură sau din domeniul energiei, de care România are nevoie.

În urma numeroaselor întâlniri cu oficiali chinezi, autoritățile de la București au anunțat intențiile ferme ale unor mari companii de acolo de a construi anumite obiective, cum sunt, spre exemplu, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Din datele oficiale reiese însă că valoarea totală a investițiilor chineze în România este de circa 160 de milioane de dolari, cu 120 de milioane de dolari mai puțin decât cele românești în China.

Investiția de la Cernavodă se ridică la 6,4 miliarde de euro și ar urma să asigure o cincime din necesarul de energie al României. În prezent, singurul progres este cel al înființării EnergoNuclear, un „special purpose vehicle” și scrisoarea de intenție semnată cu China General Nuclear Power Group, companie interesată de construcția celor două reactoare.

Vicepremierul Dragnea a anunțat, în timpul vizitei sale în China, că executivul ia în calcul prelungirea termenului din scrisoarea de intenție până la finele anului, acesta urmând să expire la sfârșitul lunii mai. Mai mult, aproape toate companiile din China cu care a discutat despre acest proiect s-au arătat interesate, a spus Dragnea, adăugând că pentru România este foarte bine, deoarece „va fi concurență”.

Totodată, Dragnea a anunțat că negocierile cu partea chineză pentru construcția unei noi termocentrale la Rovinari sunt foarte avansate, reprezentanții investitorilor urmând să vină în România pentru a colecta primele date tehnice. Obiectivul face parte din Planul național de investiții al Guvernului și a fost prezentat în vara anului trecut, când executivul preciza că grupul China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiție de circa un miliard de dolari.

Calea ferată de mare viteză

Liviu Dragnea a avut mandat să găsească în China investitori pentru dezvoltarea infrastructurii ferate, dar și să convingă companii din domeniul IT să participe la parcul tehnologic destinat firmelor chineze, proiect parafat printr-un memorandum în cadrul vizitei premierului chinez de la finele anului trecut.

Valoarea totală a proiectelor de infrastructură și energie pentru care reprezentanții guvernului a făcut lobby în ultimele zile se ridică la circa 20 de miliarde de euro, potrivit Mediafax.

Vicepremierul se întoarce din China cu un memorandum privind începerea analizelor tehnice pentru linia feroviară de mare viteză care să lege Constanța de granița cu Ungaria, via București, un proiect a cărui costuri s-ar ridica la circa 11 miliarde de euro, potrivit fostului ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu. Specialiști chinezi urmează să vină în România pentru a începe analizele care vor sta la baza elaborării studiilor de fezabilitate.

Pe lista executivului se mai aflau, la capitolul căi ferate, modernizarea inelului feroviar al Bucureștiului, precum și modernizarea căii ferate care leagă nordul și sudul României, respectiv granița cu Republica Moldova, de granița cu Bulgaria, la Ruse, însă acestea nu au fost menționate în memorandum.

Dragnea i-a rugat, totodată, pe oficialii chinezi să promoveze implicarea fondurilor de investiții din Hong Kong în finanțarea investițiilor din România.

„L-am rugat să încerce să promoveze o implicare a fondurilor de investiții din Hong Kong, care sunt foarte mari, și a instituțiilor financiare din Hong Kong, o implicare în finanțarea în principal a proiectelor pe care vrem să le dezvoltăm cu China în domeniul energetic și în domeniul infrastructurii”, a spus Dragnea.

Dragnea a căutat firme pentru parcul tehnologic ce va fi construit într-o zonă „nu foarte bogată”

Vicepremierul s-a întâlnit și cu reprezentanții marilor companii din domeniul telecomunicațiilor, cărora le-a înaintat invitația de a fi prezente în primul parc tehnologic din România destinat companiilor chineze.

Invitația a fost înaintată Huawei Technologies este cel mai mare furnizor mondial de soluții IT&C, și ZTE, cel mai mare operator chinez de telecomunicații listat la bursa din Hong Kong și la cea din Shenzhen.

„Să sperăm că invitația noastră va fi acceptată”, a spus Dragnea.

Autoritățile din România și din China au convenit să facă un studiu de fezabilitate pentru construirea unui parc tehnologic într-o zonă „nu foarte bogată”, astfel încât investiția să stimuleze economia locală.

Huawei este prezentă în România din 2003. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 60 de milioane de euro. În vara anului 2012, compania a anunțat că va deschide un centru de suport global, valoarea investiției ridicându-se la 200 de milioane de euro până în 2015.

Reprezentanții Huawei prezenți la întâlnirea cu vicepremierul Dragnea și-au reafirmat interesul de a continua investițiile în România. Până în 2018, numărul angajaților ar urma să ajungă la 1.000 de persoane, de la 800 în prezent, dintre care 70% români.

Testul roșiei

Investitorii chinezi din agricultură au fost, de asemenea, invitați să viziteze România pentru a se convinge de calitatea pământului și a produselor autohtone. Dragnea i-a invitat să guste o roșie românească, test pe care l-a dat și în trecut și pe care roșiile românești l-au trecut de fiecare dată.

„Cel mai bun test, cel mai bun argument pentru a convinge orice firmă străină să investească în agricultura din România, să investească pentru a produce alimente, este să guste o roșie. Eu am făcut asta de multe ori, de-a lungul anilor, cu toate delegațiile străine care veneau la mine, în Teleorman, și nu a existat cineva care să nu constate acest lucru”, le-a explicat Dragnea jurnaliștilor.

Totodată, oficialii români și cei chinezi au discutat despre majorarea importurilor de cereale și carne de oaie din România.

Cine investește în România

Investițiile străine directe în România au început să scadă în timpul crizei. În 2013, acestea s-au ridicat la 2,1 miliarde de euro, de patru ori mai puțin decât în 2008, spre exemplu, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

Valoarea totală a investițiilor străine directe în România s-a ridicat, la finele lui 2012, la 59,1 miliarde de euro, în creștere cu 7,2 procente față de 2011.

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

Țara de proveniență a celor mai multe investiții străine directe a fost, în 2012, Olanda. China nu figurează în acest clasament.

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

Ce proiecte le-am prezentat investitorilor chinezi

De-a lungul anilor, China a fost o destinație la mare căutare în rândul miniștrilor de la Palatul Victoria. Membri executivului au plecat des la Beijing pentru a-i convinge pe investitorii străină să finanțeze diferite proiecte, printre care se numără și un pod peste Dunăre, șoseaua de centură a Capitalei, linia de metrou Bragadiru-Voluntari, autostrada Sibiu-Pitești sau autostrada suspendată a Capitalei.

La finele anului 2006, o delegație a PD-ului, din care au făcut parte Emil Boc, Adriean Videanu și Vasile Blaga a plecat în China, pentru a discuta despre o serie de proiecte de dezvoltare a României, prin parteneriate româno-chineze. Pe lista de atunci se aflau lucrările de construcție la șoseaua de centură a Capitalei, la podul de peste Dunăre, de la Brăila, sau la alte proiecte din domeniul transporturilor și infrastructurii.

În primăvara lui 2010, ministrul economiei de la acea dată, Adriean Videau, anunța că România și China intenționează să înceapă mai multe proiecte „majore” în acel an, finanțate de partea chineză, și să încurajeze companii din cele două state să colaboreze în domenii precum cel energetic, al infrastructurii sau al protecției mediului.

Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, a încercat la rândul său să-i convingă pe chinezi să finanțeze o serie de proiecte, printre care și o autostradă suspendată în Capitală.

Valoarea totală a investițiilor pe care Oprescu spera să le atragă se ridica la circa 8 miliarde de euro, din care circa 800 de milioane reprezenta valoarea estim

„Cu ocazia vizitei în China (martie 2011, n.r.) am stabilit măsuri concrete și un calendar de lucru pe termen scurt, mediu și lung împreună cu cele mai mari companii chineze, respectiv Beijing Municipal Construction Group, Shanghai Construction Group, China Communications Construction Company, inclusiv cu Banca de Dezvoltare a Chinei”, a spus Oprescu.

În vara lui 2011, o altă delegație pleca de la Palatul Victoria în China pentru a negocia mai multe proiecte economice, precum noi capacități de cărbune Termoelectrica la Doicești, autostrada Sibiu-Pitești, linia de metrou Bragadiru-Voluntari, dar și vânzarea la bursă a 15% din acțiunile Transelectrica

Alte proiecte în care premierul Emil Boc a încercat să îi atragă pe investitorii chinezi sunt linia metrou Bragadiru-Voluntari și podul rutier peste Dunăre Brăila-Tulcea.

Când au venit să se intereseze de proiecte, i-am primit cu pâine și sare, dar fără cifre

Insistențele guvernanților au dat și roade, însă atunci când delegațiile investitorilor chinezi au ajuns în România pentru a se interesa de proiectele promovate, autoritățile i-au primit cu pâine și sare, însă fără documentele de care aveau nevoie pentru a lua o decizie.

Astfel, în primăvara anului trecut, reprezentanții China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), una dintre primele 10 companii chineze din domeniul infrastructurii energetice și de transport, au venit în România pentru a se interesa de hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. Compania își anunțase de câțiva ani interesul de a construi hidrocentrala. Investiția se ridică la circa 1,1 miliarde de euro și ar crea 5.000 de locuri de muncă.

În loc de date concrete, delegația chineză a fost întâmpinată la Cluj cu pâine, sare și o planșă de prezentare. Mai mult, ei au constatat că executivul nu se hotărâse însă nici măcar asupra procedurii de atribuire a contractului.

„Documentația suficientă și completă despre acest proiect este încă așteptată”, a declarat pentru gândul Shi Li, vicepreședintele CGGC, companie care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, Trei Defilee (fluviul Yangtze, China).