Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vrea să extindă suprafața terenurilor de irigate la 2,6 milioane ha până în 2025

MADR a elaborat „Strategia națională de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigații din România”, un document de completare a măsurilor adoptate în sectorul agricol privind adaptarea la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora, precum și a măsurilor luate pentru creșterea eficienței energetice în aplicarea irigațiilor și mai buna gestionare a apei, așa cum se regăsesc acestea în cadrul Programului național de reabilitare a infrastructurii principale din România (PNI), aflat în curs de derulare.

Strategia are ca obiectiv să dezvolte o suprafața totală funcțională pentru irigații de 2.872.052 de hectare. Dintre acestea, suprafață de utilitate publică cu infrastructura principală de irigații în curs de reabilitare prin PNI este de 2 milioane de hectare, suprafața care va redobândi statutul de utilitate publică va fi de 743.913 de hectare, iar noua suprafață amenajată pentru irigații va însuma 123.500 hectare.

CONTROVERSĂ Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

23:55

NEWS ALERT În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor

23:50

Se preconizează ca Strategia să fie implementată în perioada 2020 – 2025, potrivit documentului.

Justificarea elaborării strategiei rezidă în faptul că România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură și precipitații, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură, informează MADR.

România riscă pe termen scurt și mediu o creștere semnificativă a temperaturii anuale medii, scăderea precipitațiilor și ocurența generală a evenimentelor climatice extreme.