Mugur Isărescu, despre eventuale majorări ale prețurilor alimentelor: „Chiar dacă producătorii ar vrea să le împingă în sus, nu le permite deficitul de cerere”

Prognoza de inflație pentru acest an a fost revizuită în creștere, de la 3,2% la 5,1%, peste ținta stabilită de Banca Națională a României (BNR), a anunțat miercuri guvernatorul Mugur Isărescu.

Scumpirea alimentelor de bază, în special a legumelor și fructelor, a avut o contribuție esențială la schimbarea prognozei pentru acest an, a subliniat Isărescu. Cu toate acestea, guvernatorul a precizat că producătorii vor fi nevoiți să mențină prețurile din cauza deficitului de cerere.

„În ceea ce privește volatilitatea prețurilor la alimente, datele noastre pe care le avem și de la voi, din media, ne arată că datorită deficitului de cerere, comercianții chiar dacă ar vrea să împingă prețurile mai sus nu pot”, a declarat guvernatorul.

CINEMAJohnny Depp este din nou numărul 1: „Ebenezer”, primul succes de box office al actorului din ultimii opt ani

20:23

NEWS ALERTEuroparlamentarul Gheorghe Piperea a fost ales președinte al AUR București. A anunțat că următoarea țintă este Primăria Capitalei

20:12

BNR a revizuit în urcare și prognoza de inflație pentru anul viitor, de la 3%, la 3,5%.

Raportul trimestrial asupra inflației a fost aprobat în cea mai recentă ședință a consiliului de administrație a băncii centrale care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.

Cele mai importate declarații ale guvernatorului:

♦ Mugur Isărescu a precizat că evoluțiile prețurilor la alimente, în special la legume și fructe și-a pus amprenta asupra inflației. „Sunt fenomene tranzitorii. Banca Națională nu le poate controla. Categoric o dobândă mai mare nu va duce la scăderea prețurilor la legume și fructe. Este o componentî sezonieră, fluctuantă”.

♦ „Țițeiul a contribuit în lunile de vară. A avut un puseu de creștere. Cotațiile la termen nu sunt îngrijorătoare. Vom asista la o perioadă de relativă stabilitate cu tendință ușoară de scădere. Istoria ne îndeamnă însă la prudență. Evoluția prețului țițeiului este un factor care poate să strice orice previziune”

♦ „Factorul care temperează inflația în România este deviația PIB, și anume deficitul de cerere. Pe acesta putem să-l influențăm. Dacă mixul de politici economice, insclusiv politici monetare sunt suficient de restrictive atunci deficitul crește. Trebuie grijă atunci când ne gândim să întărim politica monetară”

♦ „În ceea ce privește prima de risc, suntem într-o fereastră de oportunitate ceea ce ne-a permis să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pe piețele internaționale”

♦ „În primăvara acestui an leul a fost o evoluție constantă, s-a înrăutățit la început verii pe fondul tensiunilor din zona euro și ulterior legat și de tensiunile politice interne. Deprecierea nu este foarte mare, dolarul s-a depreciat față de euro și atunci efectul inflaționist via prețului țițeiului a fost mai accentuat”

♦ Legat de analizele care arată faptul că leul a avut anul acesta cea mai slabă evoluție din regiune, guvernatorul a precizat „îi invit pe analiști să aibă și o privire pe un termen mai îndelungat. Tot ei ne spuneau în urmă cu doi ani că leul este prea stabil.

Despre riscurile care ar putea duce la creșterea inflației:

♦ „Cu risc de abatere în sus vedem variațiile cursului leu/euro. Nu vedem riscuri semnificative pentru o depreciere accentuată a leului, cu excepții. Dacă s-a instalat o impresie că leul se va deprecia, prețurile de import se vor ajusta în sus.  Noi nu putem să desconsiderăm acest lucru. Este o reacție pe care o practică nu numai comercianții din România”

♦ „Evoluția raportului dintre dolar și euro. Sensibilitatea economiei românești față de prețurile produselor energetice este cunoscută și atunci această necunoscută, respectiv cum va evolua raportul dolar/euro, reprezintă un risc de abatere a inflației față de prognoză”

♦ „Tot cu risc de abatere în sus avem realitatea că în programele de politici macroeconomice reformele structurale sunt relativ întârziate. Oricând pot să apară derapaje. Din fericire perspectiva consolidării fiscale este pozitivă”

♦ „În ceea ce privește volatilitatea prețurilor la alimente, datele noastre pe care le avem și de la voi, din media, ne arată că datorită deficitului de cerere, comercianții chiar dacă ar vrea să împingă prețurile mai sus nu pot”

Dinamica prețurilor alimentare volatile este marcată, până la mijlocul anului viitor, de efecte adverse ale condițiilor climatice atipice asupra recoltei agricole din anul curent și de tensiunile manifestate pe piețele internaționale ale unor materii prime agricole, se arată în prezentarea făcută publică miercuri de BNR.