NOUL ȘEF AL DELEGAȚIEI FMI. Cine este domnul „I am very nice”

Când este întrebat cum s-ar descrie, răspunde zâmbind după o scurtă ezitare: „I am very nice!” . Olandezul Jules Erik J. De Vrijer, actualul reprezentant al FMI pentru Belgia și Olanda, va prelua din vară șefia delegației FMI la București, înlocuindu-l pe americanul Jeffrey Franks.

De altfel, în limba olandeză numele noului negociator șef pentru România înseamnă „prieten”, „amic”, sau „liber”, potrivit dicționarelor online.

Erik De Vrijer îl însoțește pe Jeffrey Franks pe parcursul misiunii de evaluare care a debutat pe 24 aprilie și care va fi ultima pe care Franks o conduce la București. Franks a fost numit șef de misiune pentru România în decembrie 2008.

FLASH NEWSUn fost ministru al lui Orban, anchetat într-un mega scandal de corupție în Ungaria: 19,5 milioane de dolari, găsiți îngropați în păduri

09:18

NEWS ALERTDouă tramvaie Imperio s-au ciocnit într-o intersecție din București. Un pasager a ajuns la spital. Circulația este blocată

09:11

Șef al misiunilor FMI în Uzbekistan, Algeria, Irak

Jules Erik J. De Vrijer a fost descris de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, drept o persoană cu o foarte mare experiență în FMI, având cu o poziție puternică, în calitate de director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI.

În ultimii 10 ani, De Vrijer a condus misiunile Fondului Monetar în Uzbekistan, Algeria, Irak, iar în ultima vreme în Belgia și Franța.

Pe site-ul FMI există o sigură înregistrare video cu De Vrijer, datând din iulie 2011, când acesta a acordat un interviu în limba franceză pe tema progreselor importante făcute de economia Franței, unde a răspuns la mai multe întrebări, printre care ce se pooate face pentru reducerea șomajului în Franța și care este prioritatea nr.1 pentru sistemul financiar francez.

Ce găsește în România

Delegația Fondului Monetar Internațional și-a început marți a cincea misiune de evaluare în România. Reprezentanții FMI vor avea discuții săptămâna aceasta cu Guvernul, sindicatele, dar și cu partidele aflate în coaliția de guvernare și cu cele din opoziție.

Astfel joi, președintele Traian Băsescu va primi la Palatul Cotroceni, delegația comună a FMI, a Băncii Mondiale și Comisiei Europene, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale.

Vineri, șeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, va avea vineri primele întâlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu și cu ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, în cadrul vizitei pentru a cincea evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvara anului trecut, potrivit Mediafax.

Gândul a scris că Guvernul a îndeplinit doar patru dintre cele 15 angajamente care aveau drept termen limită sfârșitul lunii aprilie.

Guvernul va încerca să convingă reprezentanții FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene că evoluția economiei și execuția bugetară vor oferi suficient spațiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%.

Datele pe primele trei luni nu indică o situație favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situându-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar istoric cifrele se îmbunătățesc în luna aprilie, când se efectuează plățile de impozit aferente primului trimestru.

Guvernul a fixat pentru acest an o țintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash și are obligația de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95.
Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash și 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA.

Astfel, privatizarea sau vânzarea de pachete minoritare la mai multe companii controlate de stat și recrutarea de manageri privați pentru întreprinderile neprofitabile nu au respectat calendarul stabilit de autorități cu oficialii Fondului.

De asemenea, Guvernul a convenit cu FMI privatizarea integrală a companiilor Cupru Min și Oltchim, obiective care au fost și ele ratate.
România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro și o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială.

Acordul cu instituțiile financiare internaționale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.