Peste 20% dintre români au restanțe, deși economisesc aproape la fel ca anul trecut. Câți și cum se împrumută

Un procent mai mare dintre români au restanțe în 2022, față de 2021, deși economisesc, în mare, cam la fel ca anul precedent, arată rezultatele celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile și obiceiurile românilor în domeniul financiar, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și o companie reprezentativă pe piață în managementul creanțelor, în luna noiembrie a acestui an.

Studiul privind evaluarea atitudinilor și obiceiurilor românilor în domeniul financiar scoate la lumină impactul pe care schimbările din ultimul an – creșterea inflației, izbucnirea războiului în Ucraina, criza energiei – le-au avut asupra gospodăriilor.

Cercetarea a fost realizată de KRUK România, lider de piață în managementul creanțelor, împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an, pentru a marca „Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al doisprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

Cum s-au modificat atitudinile și comportamentele românilor în ultimul an

Un procent aparent mai mare de respondenți au restanțe în 2022, comparativ cu 2021 (44% – 2022 față de 39% în 2021), per ansamblu, indiferent de tipul sumelor pe care le datorează, arată studiul citat. Defalcat, o proporție mai mare de respondenți declară în 2022 că nu au rate (cu 6 puncte procentuale); astfel, scade semnificativ proporția celor care spun că nu au avut vreodată întârzieri la plata acestora, cu 8 pp – de la 51% în 2021, la 43% în 2022. În schimb, crește procentul celor care spun că nu întârzie niciodată cu plata împrumuturilor de la cunoscuți (8 pp, de la 42% în 2021, la 50% în 2022), iar proporția celor care declară că nu au sume de plată scade semnificativ – cu 12 pp. Prin urmare, crește proporția împrumuturilor informale între cunoscuți, procentul împrumuturilor bancare fiind în scădere.

În același timp,cu toate că procentul celor care fac economii rămâne similar celui din 2021, în 2022 crește semnificativ proporția respondenților care economisesc lunar între 501 și 1000 lei (cu 10%, de la 16% – 2021, la 26% – 2022) și scade, relativ, cea a respondenților care economisesc peste 1000 lei lunar (cu 5 pp, de la 25% în 2021, la 20% în 2022).

Studiul arată că procentul respondenților pentru care plata creditelor este o cheltuială prioritară crește semnificativ în 2022 față de 2021 (9 pp, de la 84% în 2021, la 93% în 2022); în plus, transportul pare să devină o cheltuială prioritară pentru o proporție mai mare de respondenți (de la 70% în 2021, la 76% în 2022).

În timp ce plata utilităților și cea a creditelor câștigă ușor în prioritate comparativ cu 2022, sănătatea respondenților are de suferit, 5% mai puțini respondenți declarând plățile realizate cu acest scop drept unele pe care le fac, fără amânare (18% în 2021 vs. 13% în 2022 care spun că sănătatea lor și a membrilor familiei este prima plată pe care o fac, fără să o amâne vreodată).

Mai mult, reducerea cheltuielilor reprezintă o alternativă la care, aparent, apelează mai puține persoane, atunci când au restanțe, pentru plata datoriilor (33% – 2022 vs. 38% – 2021).

Studiul arată că în 2022, proporții mai mari de respondenți utilizează cardul de credit, creditul pentru nevoi personale (cu câte 4 pp față de 2021) și Revolut (cu 4 pp suplimentar față de 2021); în schimb, conturile de economii sunt utilizate în proporții mai mici (cu 5 pp față de 2021).

Tot mai mulți vor să își ia un credit

Un alt aspect analizat de sociologi îl reprezintă percepțiile cu privire la datornici, care se temperează în 2022 comparativ cu 2021: scade ușor proporția celor care cred că persoanele care nu își plătesc la timp datoriile nu sunt de încredere (de la 72%, la 67%), dar și cea a intervievaților care cred că doar persoanele iresponsabile ajung să aibă datorii (de la 57%, la 52% în 2022).

Tot la capitolui diferențe față de anul trecut, crește semnificativ procentul celor care spun că au avut un credit bancar sau împrumut de la un IFN cu 12 pp față de 2021. De asemenea, crește ușor proporția celor care declară că intenționează să ia un credit, card cu descoperire sau alt tip de împrumut – cu 4 pp.

Analiza arată că 22% dintre români au restanțe, majoritatea la plata facturilor (15%), la returnarea împrumuturilor (8%), dar și la rate (7%). Mai mult de jumătate dintre restanțieri datorează cel mult valoarea unui venit lunar iar 16% au deja de plată mai mult de trei venituri lunare. Veniturile insuficiente sau lipsa unei surse de venit, dar și aparitia unor probleme de sănătate sunt principalele motive pentru acumularea restanțelor. Doar 20% dintre cei intervievați declară repercusiunile legale ca fiind principalul motiv de plată si puțin sub acest procent ar plăti din obligație morală. Cu toate acestea, aproape toți cei intervievați anul acesta spun că prioritizează plata facturilor la utilități, pe care nu o amână niciodată, în detrimentul cheltuielilor cu sănătatea.

În ceea ce privește economisire, aceata nu e o prioritate în 2022, relevă studiul. Jumătate din familiile din România nu fac economii, iar 50% spun că e dificil sau foarte dificil să achite datoriile

Principalul factor pentru care românii aleg să își achite datoriile la timp este reducerea stresului și doar 12% se tem de repercusiunea propririlor. În schimb, 90% declară că și le asumă și se consideră responsabili personal pentru restanțele acumulate, deși se așteaptă la recompense pentru plata acestora la timp. O treime din respondenții cu restanțe spun că trebuie sa renunțe la cheltuielile de bază în gospodărie ca să poată plăti datoriile, iar 14% chiar la cheltuielile cu sănătatea. Trei sferturi dintre români consideră ca e necesar să acumuleze datorii ca să poată face investiții semnificative pentru familie.

Potrivit rezultatelor cercetării, 30% dintre români trăiesc doar cu strictul necesar și doar 40% declară că au bani pentru un trai decent. Cu toate acestea, suma medie economisită este în ușoară creștere față de anul trecut, de la 960 de lei la 1125 de lei pe lună. Chiar și asa, numai 40% dintre cei care fac economii pot trăi din fondurile de urgență maximum trei luni. 30% nu își fac astfel de fonduri.

Față de 2021, în studiul din anul în curs cresc, relativ, procentele intervievaților care, dacă ar avea o sumă mare de bani și ar dori să îi economisească, ar investi într-o afacere sau i-ar ține la saltea (creștere de câte 5 pp). Doar 3% ar investi la bursă, în timp ce majoritatea (37%) ar depune, în continuare, banii la bancă. A crescut interesul pentru plata creditelor, iar băncile au rămas cea mai sigură variantă de creditare pentru români.

Comparativ cu anul trecut, a crescut (+12%) numărul românilor care declară ca au avut vreodată credite, ceea ce înseamnă că mai mulți români au accesat anul acesta pentru prima dată această metodă de finanțare; cei mai multi care se împrumută astfel sunt din Transilvania și Banat și au între 46 si 55 de ani. Mai mult, 80% dintre români declară că nu au cont de economii, arată studiul citat.