PIB-ul României crește pe consum. Pericolul ascuns în spatele datelor-record de creștere economică

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 1,6% față de trimestrul I 2017 și cu 5,7% față de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

În ceea ce privește primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 5,7% față de semestrul I 2016.

Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 5,9% față de trimestrul II 2016.

VIDEO Imagini inedite cu Nicușor Dan. Președintele României, surprins în pantaloni scurți, alături de familie, în vizită la rudele din Făgăraș

08:26

FLASH NEWS Dragoș Pîslaru spune că a găsit o variantă „de nerefuzat” pentru noua Lege a salarizării. Când ar urma să crească veniturile profesorilor

08:13

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 5,8% față de semestrul I 2016.

La creșterea PIB, în semestrul I 2017 față de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția construcțiilor, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

– Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

– Informațiile și comunicațiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%) dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (12,7%);

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 7,7% contribuind cu 5,0% la creșterea PIB.

O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecință a creșterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, de 10,0%.

Capcana ascunsă în datele economice record ale României

România are nevoie ca de aer de creștere economică, însă datele record raportate pentru primul semestru, confirmate de Eurostat și INS, nu sunt deloc liniștitoare. Cu motorul consumului turat la maxim și o scădere vertiginoasă a investițiilor, finalul cursei nu se anunță unul fericit. „Am mai vazut acest film, a rulat cu alți actori, aceeasi piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanțele internationale sunt afectate de un șoc major aproape la fiecare 10 ani”, spunea luna trecută Iancu Guda, președintele asociației analiștilor financiari-bancari.

 „Aproximativ două treimi din creștere este alimentată de consum: mâncăm, bem, ne schimbăm garderoba, cumpărăm produse (electrocasnice în special) și călătorim. Într-adevăr, crește și cifra de afaceri din industrie (+10%) și servicii (+8%), dar acestea contează prea puțin în formarea PIB. Cumparam mai mult decât producem, și diferența se duce în importuri.”, a susținut Iancu Guda, președintele asociației analiștilor financiari-bancari, într-o postare pe Facebook.

Creșterea economică este însoțita de majorarea deficitelor, a adăugat el, precizând că statul cheltuie mai mult decât încasează, iar acest decalaj crește. Veniturile fiscale cresc mai lent decat prognoza (+4% fata de +7,5%), în timp ce cheltuielile publice cresc mult mai accelerat (salarii +20%, ajutoare sociale +10%). De asemenea, investițiile străine scad pe fondul neîncrederii.

„Am mai vazut acest film, a rulat cu alți actori, aceeași piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanțele internationale sunt afectate de un șoc major aproape la fiecare 10 ani”, a concluzionat el.