PROPUNERE pentru Guvernul Orban. Măsura asta salvează sectorul privat. Află cum poți primi 5500 de lei pe lună

Pe perioada cât este în vigoare Starea de urgență, CONAF propune Guvernului să acorde sectorului privat un pachet de stimulare constând în subvenţii în cuantum de 5.500 lei (salariul mediu brut pe lună) pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni.

Totodată, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin vine cu soluţii pentru reducerea la minimum a pierderii de locuri de muncă şi alternanţa muncii clasice cu cea de acasă.

„Economia la turaţie mică, scoasă din viteză, dar continuând să funcţioneze chiar şi moderat în condiţiile date, reprezintă soluţia depăşirii perioadei de criză în condiţii care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanţiale. Este momentul să ne concentrăm pe acţiuni care se vor propaga în evoluţia viitoare a economiei. Suntem conştienţi că, imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectaţi în proporţie covârşitoare trebuie să acţionăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere şi prevenţie a îmbolnăvirii cu coronavirus şi a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii, profunzimea şi durata scăderii economice nu trebuie subestimată”, se arată într-un comunicat de presă al CONAF.

România trebuie să se adapteze noilor transformări structurale şi să acorde o atenţie sporită sectorului privat, singurul capabil să susţină economic bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, dar și să ţină în frâu rata şomajului, subliniază organizația. Cum șomajul ar putea ajunge anul acesta la 10-11%, tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare şi subvenţionare a salariilor pentru a ajuta cât mai mulţi români să îşi păstreze locurile de muncă, în cuantumul câştigului salarial mediu brut (5.500 lei brut/lună) pe perioada stării de urgenţă, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni!

EXCLUSIV Povestea fabuloasă a doi studenți care repun România pe hartă. Aplicația care schimbă modul în care călătorim

05:00

EXCLUSIV Cum încearcă sigurul asasin plătit din pușcăriile românești să scape de expulzare. Îl îngrozește gândul că va fi trimis înapoi în Republica Moldova

05:00

„În loc să stimulăm creşterea ratei şomajului, fie chiar şi a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuţiilor salariale la bugetul de stat şi siguranţa locului de muncă pentru angajat, precum şi vechimea în câmpul muncii”, susţin reprezentanții CONAF.

În plus, înlocuirea şomajului tehnic cu măsuri de stimulare a companiilor private va elimina şi inechitatea dintre sectorul public şi cel privat.

„În prezent, angajaţii din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă şi nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat «tremură» de teama pierderii serviciului şi implicit a închiderii afacerilor din sectoarele afectate. Măsura, pe lângă impactul benefic în economie, o rată a şomajului controlată, are şi un impact emoţional: recâştigarea încrederii celor care susţin economia românească”, se mai arată în comunicat.

Cristina Chiriac, președintele CONAF, avertizează că, fără stimulente preconizate şi o prioritizare a conservării economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea drept consecinţă o replică a crizei economice din anul 2009, când punctul maxim al şomajului a ajuns undeva spre 10%.

„Această măsură ar poziţiona economia românească «la relanti» în timpul pandemiei de Covid-19, ar acorda timp de respiro pentru antreprenori şi ar ajuta la diminuarea inegalităţilor sociale. Crearea unui pachet de stimulare pentru subvenţionarea salariilor angajaţilor din mediul privat are ca scop protejarea locurilor de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaţilor. În prezent, trebuie luate măsuri decisive şi coordonate pentru a minimiza impactul uman şi economic viitor”.

Drept argument pentru cele scrise, CONAF dă exemplul modelului matematic găsit de Israel și care se bazează pe închidere intermitentă a activităţii sociale şi economice.

„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanţare socială, şi cea de continuare a activităţii economice, dar la parametri reduşi. De cele mai multe ori, soluţia e în faţa noastră, nu trebuie să inventăm nimic, ci să adaptăm economia reală la soluţii şi modele care deja există şi au fost testate. S-a dovedit ştiinţific că o strategie de muncă de cinci zile şi zece zile oprite va fi mult mai suportabilă pentru economie şi va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbuşirea multor sectoare şi aruncând oamenii în şomaj şi sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac.