Raport FMI: România ar putea fi nevoită să majoreze taxele pentru a susține sistemul de sănătate

România ar trebui să crească baza de contributori și nivelul ratelor, iar în lipsa unor reforme substanțiale chiar să opereze majorări ale cotei unice sau TVA, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de sănătate în următoarele decenii, potrivit unui raport FMI.

Un mix de măsuri de eficientizare, extindere a bazei de contributori și transfer al unor venituri mai mari de la bugetul general ar permite României să finanțeze viitoare creșteri ale cheltuielilor din sănătate rezultate în urma procesului de îmbătrânire a populației și altor factori nedemografici, estimate de FMI, în lipsa altor reforme, la circa 1,25% din PIB.

„De exemplu, creșterea bazei de contributori și a ratei contribuției ar asigura jumătate din creșterea din sistemul asigurărilor publice. Cererea ca cei cu venituri mai ridicate să susțină un număr mai mare de membri de familie co-asigurați (inclusiv tineri care urmează cursurile de zi ale unei instituții de învățământ) ar ajuta suplimentar. Având în vedere sistemul cotei unice, asta ar face statul social mai echitabil. Transferuri mai mari de la bugetul guvernamental general și asigurările private ar putea fi folosite pentru acoperirea necesarului de finanțare rămas”, se arată în raportul FMI.

VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică”

13:09

EVENIMENT Maia Sandu, la 108 de la Unirea Basarabiei cu România: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie

13:03

Creșterea veniturilor la sistemul de sănătate se poate face din resurse publice, precum contribuții și fonduri de la bugetul general, în timp ce resursele private includ asigurarea medicală privată și plăți la plata serviciilor, de exemplu coplata.

Analiza experților FMI nu ia în calcul dezvoltarea sistemului privat de sănătate și impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra necesarului de cheltuieli publice pe domeniu.

„În condițiile menținerii actualelor politici, cheltuielile de sănătate vor crește ca procent din PIB în majoritatea statelor în următoarele decade. Sunt necesare reforme pentru a frâna sau chiar elimina aceste creșteri. În unele țări cheltuielile ar urma să crească chiar și după adoptarea reformelor, astfel că trebuie analizate toate opțiunile privind modul în care se vor asigura aceste fonduri pe viitor”, se arată în raportul FMI.

Experții instituției menționează că la nivelul UE asigurările suplimentare de sănătate nu au o contribuție majoră la finanțarea sistemelor de sănătate ale țărilor membre, situație care reflectă, probabil, nivelul ridicat al calității serviciilor oferite în aceste state de sistemul public, construit pe sistem Bismarck sau Beveridge, care limitează atractivitatea asigurărilor private.

„S-ar putea ca acesta să nu fie cazul României. Chiar dacă și în Europa Centrală și de Est asigurarea voluntară suplimentară are doar un rol minor, ar putea fi dezvoltată pentru a aduce o contribuție la finanțare. Totuși, contribuția asigurărilor voluntare va depinde de dimensiunea pachetului de servicii medicale de bază, situație care ridică probleme legate de echitate”, notează Fondul.

Experții Fondului analizează mai multe opțiuni pentru asigurarea unei finanțări adecvate a cheltuielilor din sistemul public de sănătate în următoarele decenii.

În România, numărul persoanelor care beneficiază de acoperirea sistemului de sănătate este dublu, față de cel al contributorilor. Pensionarii cu venit lunar de peste 740 de lei și liber-profesionștii plătesc doar contribuția percepută angjatului, de 5,5%. Un număr ridicat de persoane sunt excluse la plata contribuțiilor personale, între care copii sub 18 ani, șomerii (pentru care plătește statul), tineri de până la 26 de ani care urmează cursurile de zi ale unei instituții de învățământ, veteranii de război, persoanele care primesc ajutoare sociale și cele angajate în sectorul agricol.
Printre opțiunile de suplimentare a veniturilor, FMI analizează creșterea bazei de contributori și a ratei contribuției, măsuri care ar trebui să fie o prioritate pentru autorități, dar și eventuale majorări de taxe.

Creșterea numărului de contributori se poate face prin includerea celor aproape 2 milioane de persoane angajate dar care nu plăteasc la sistemul de sănătate (mai ales în sectorul agricol), introducerea plății contribuțiilor de angajator în cazul liber-profesioniștilor și extinderea plăților la unii coasigurați ai persoanelor cu venituri mari.

Contribuția totală (angajat-angajator) la asigurările de sănătate este de 10,7%, iar impozitul pe venit de 16%, niveluri scăzute după standardele internaționale, apreciază experții FMI.

„În timp ce creșterea acestor rate ar putea vea un impact negativ asupra gradului de formalizare a pieței muncii – adică ar putea încuraja munca la negru – aceasta ar trebui să fie un motiv de îngrijorare mai redus pe orizontul de timp luat în discuție. Pe parcursul următoarelor două sau mai multe decenii, este probabil ca economia României să devină mai formalizată, odată cu dezvoltarea și integraraea în UE”, se arată în raportul FMI.
Fondul analizează scenarii pentru creșterile de venit rezultate în urma unor majorări de un punct procentual aplicate ratelor contribuției la asigurările de sănătate, cota unică și TVA.

Astfel, creșterea contribuției totale (angajat-angajator) la asigurările de sănătate, de 10,7%, cu un punct procentual ar duce la venituri suplimentare ușor peste 1 miliard de lei, aproape 0,2% din PIB. Actualele planuri ale Guvernului de a include toate sursele de venit ca venit taxabil ar adăuga spori în continuare resursele.

Cota unică, de 16%, a adus anul trecut venituri de 20 de miliarde de lei, iar o majorare de 1 punct procentual ar genera încă 1,2 miliarde de lei.

România are TVA standard la 24% și două rate reduse, de 9% și 5%, care se aplică cărților, ziarelor, serviciilor hoteliere, medicamentelor și materialior de cosntrucții. Creșterea VAT cu un punct procentual ar produce în plus circa 2 miliarde de lei. Experții FMI notează însă că nivelul TVA din România este aproape de pragul maxim din UE, ceea ce sugerează că o astfel de măsură nu este operabilă.

O altă modalitate de creștere a veniturilor propusă de FMI este îmbunătățirea eficienței colectării taxelor, arată FMI.

Înainte de a lua în calcul creșterea cheltuielilor, România trebuie să abordeze problema ineficienței din sistemul de sănătate. Ulterior, finanțarea creșterii cheltuielilor din sistemul de sănătate pe parcursul următoarelor decenii reprezintă o provocare formidabilă.

O revenire la nivelul total de dinaintea crizei în privința contribuției la asigurările de sănătate, de 14%, de la 10,7% în prezent, ar trebui să fie considerată o prioritate și ar asigura o parte importantă a necesarului de majorare a cheltuielilor în următoarele decenii.

Totodată, România s-ar putea baza mai mult pe venituri de la bugetul general, așa cum este cazul în multe alte țări.