RAPORT. Politica Agricolă Comună nu a putut inversa declinul biodiversității. Curtea de Conturi Europeană arată cu degetul spre agricultura intensivă și spre Executivul de la Bruxelles

Declinul pe care îl înregistrează biodiversitatea de mai multe decenii nu a reușit să fie inversat de Politica Agricolă Comună (PAC), în condițiile în care agricultura intensivă a dus la o scădere a abundenței și a diversității vegetației naturale și, în consecință, a faunei.

Prin raportul special 13/2020 denumit sugestiv „Biodiversitatea pe terenurile agricole: contribuția PAC nu a stopat declinul”, experții Curții de Conturi Europene (ECA) susțin că au identificat lacune în Strategia Uniunii Europene (UE) în domeniul biodiversității pentru 2020, precum și în coordonarea acesteia cu PAC.

În plus, se menționează în documentul ECA, sistemul utilizat de Comisia Europeană (CE) pentru urmărirea cheltuielilor efectuate în cadrul PAC în favoarea biodiversității nu este fiabil, iar majoritatea finanțărilor acordate în cadrul acestei politici au un impact pozitiv limitat asupra acesteia.

TRANSPORT Statul român solicită despăgubiri de peste 80 de milioane de euro pentru întârzierile trenurilor Alstom

13:29

VIDEO Doi schiori au declanșat accidental o avalanșă de mari dimensiuni în Munții Făgăraș

13:24

Specialiștii ECA mai spun că anumite scheme din cadrul PAC au un potențial mai mare de a îmbunătăți biodiversitatea, dar Comisia și statele membre au favorizat opțiunile cu impact redus.

Declinul pe care îl înregistrează biodiversitatea este de 30% în ultimele trei decenii

Conform sursei citate, din 1990 încoace, populațiile de păsări de câmp și de fluturi de câmp – buni indicatori ai schimbărilor – s-au diminuat cu peste 30 de procente.

În concluziile raportului se arată inclusiv că agricultura intensivă ar fi dus la o scădere a abundenței și a diversității vegetației naturale și, în consecință, a faunei, și ar fi rămas o cauză principală a pierderii biodiversității.

În urmă cu nouă ani, CE a adoptat o strategie de stopare a pierderii biodiversității până în 2020. Executivul comunitar s-a angajat să majoreze contribuția agriculturii și a silviculturii la conservarea biodiversității, precum și să obțină o „îmbunătățire măsurabilă” a stării de conservare a speciilor și a habitatelor care sunt afectate de agricultură

Evaluatorii conservării biodiversității pe terenurile agricole au venit și în România

ECA a evaluat dacă PAC a ajutat la o mai bună conservare a biodiversității pe terenurile agricole și modul în care UE și-a atins obiectivele, susțin reprezentanții său

În acest scop, experții Curții au vizitat Ciprul, Germania, Irlanda, Polonia și România.

„Până în prezent, PAC a fost insuficientă pentru a contracara declinul biodiversității pe terenurile agricole, o amenințare majoră atât pentru agricultură, cât și pentru mediu.

Propunerea privind PAC post-2020 și Strategia în domeniul biodiversității pentru 2030 urmăresc să amelioreze capacitatea de reacție a PAC la provocări precum pierderea biodiversității, schimbările climatice sau reînnoirea generațiilor, continuând în același timp să sprijine fermierii europeni pentru crearea unui sector agricol durabil și competitiv”, a declarat Viorel Ștefan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.

ECA a constatat că Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 nu stabilise obiective măsurabile pentru agricultură, ceea ce a făcut ca evaluarea progreselor înregistrate și a performanței acțiunilor finanțate de UE să fie dificilă.

S-a constatat, de asemenea, o coordonare deficitară între politicile și strategiile UE în domeniul biodiversității, ceea ce a condus, de exemplu, la incapacitatea de a stopa declinul diversității genetice – unul dintre nivelurile biodiversității.

ECA arată cu degetul către plățile directe pentru fermieri

În cadrul raportului, experții ECA au menționat că plățile directe către fermieri, efectuate în cadrul PAC, reprezintă aproximativ 70% din totalul cheltuielilor agricole ale UE. Experții Curții susțin însă că modul în care CE monitorizează cheltuielile efectuate în cadrul PAC în favoarea biodiversității nu este fiabil, întrucât supraestimează contribuția unor măsuri la biodiversitate.

În plus, efectul acestor plăți asupra biodiversității pe terenurile agricole este limitat sau necunoscut.

Deși unele cerințe privind plățile directe, în special „înverzirea” și „ecocondiționalitatea”, au potențialul de a îmbunătăți biodiversitatea, Comisia și statele membre au favorizat opțiunile cu impact scăzut, cum ar fi culturile secundare sau cele fixatoare de azot.

Curtea a constatat, de asemenea, că regimul de sancțiuni legate de ecocondiționalitate nu avea un impact clar asupra biodiversității pe terenurile agricole și că potențialul înverzirii nu era suficient exploatat.

Programele de dezvoltare rurală, în special cele care susțin practicile agricole favorabile pentru mediu care depășesc obligațiile legale relevante, au un potențial mai mare în materie de biodiversitate decât plățile directe.

Cu toate acestea, statele membre folosesc rareori măsuri cu impact ridicat, precum scheme bazate pe rezultate, preferându-le pe cele mai puțin exigente și mai puțin benefice pentru mediu („verde deschis”), care sunt mai populare în rândul fermierilor.

Recomandări

În acest context, Curtea recomandă Comisiei să coordoneze mai bine strategia în domeniul biodiversității pentru 2030, să sporească contribuția adusă la biodiversitate prin plăți directe și prin acțiuni de dezvoltare rurală, să urmărească cu mai multă acuratețe cheltuielile bugetare și să dezvolte indicatori fiabili pentru a evalua impactul PAC.

Biodiversitatea pe terenurile agricole se referă la animalele sălbatice (adică nu la animalele de fermă), cum ar fi mamifere mici, păsări și insecte, la vegetația naturală de pe pajiști, terenuri arabile și culturi permanente, precum și la fauna subterană.

Rolul UE în protejarea biodiversității este esențial, fiindcă blocul comunitar stabilește standarde de mediu și cofinanțează majoritatea cheltuielilor agricole ale statelor membre.

Pentru perioada 2014-2020, Comisia a planificat să cheltuiască pentru biodiversitate 86 de miliarde de euro (aproximativ 8% din bugetul pe termen lung al UE), din care 66 de miliarde de euro din fonduri aferente PAC.

Atât UE, cât și statele membre au semnat Convenția ONU privind diversitatea biologică în anii 1990, iar în 2010 s-au angajat să îndeplinească obiectivele de la Aichi pentru 2020.

În ianuarie 2020, Forumul Economic Mondial a clasificat pierderea biodiversității ca fiind una dintre principalele cinci amenințări cu care se confruntă lumea, atât în privința probabilității, cât și în privința impactului.

În mai 2020, Comisia a publicat Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030.