„Taxa Robin Hood” a fost adoptată de Parlamentul European cu o majoritate zdrobitoare

Proiectul de rezoluție privind introducerea unei taxe pe tranzacții financiare – așa-numita „Taxă Robin Hood” – a fost adoptat miercuri cu o largă majoritate de Parlamentul European.

Propunerea eurodeputatei din Grecia Anni Podimata (grupul socialiștilor europeni, S&D) a primit 487 de voturi „pentru” și 152 „împotrivă”. De asemenea, 46 de europarlamentari s-au abținut.

Votul vine pe fondul unui an și jumătate de dezbateri pe marginea acestei taxe, care, potrivit calculelor Comisiei, ar putea aduce venituri suplimentare de până la 57 de miliarde de euro anual la bugetul Uniunii Europene.

FLASH NEWS Ce spune presa internațională despre alegerile din Suedia după exit-poll

00:32

ACUZAȚII Victor Ponta acuză politica externă a României: „Am ajuns să ne comportăm precum Coreea de Nord/ Orice relație cu altcineva decât Uniunea Europeană este ciomăgită”

23:05

Aplicarea FTT (Financial Transaction Tax-Taxa pe Tranzacții Financiare) ar putea duce la scăderea cu până la 50 de procente a contribuțiilor statelor membre la bugetul comunitar, datorită acestui profit generat din taxarea tranzacțiilor financiare cu 0,01% și a tranzacțiilor cu acțiuni și obligațiuni cu 0,1% din valoarea lor.

În cazul României, introducerea taxei înseamnă o scădere potențială de 634 de milioane de euro în 2020, conform acelorași estimări ale Comisiei.

Adoptarea controversatului raport de către Parlamentul European nu înseamnă, însă, și adoptarea FTT, deoarece Parlamentul nu are puteri legislative în materie de taxe.

Votul de miercuri dă startul dezbaterii în Consiliul de Miniștri, unde raportul are nevoie de unanimitate pentru a fi adoptat. De asemenea, votul în favoarea FTT în Parlament pune presiune pe statele membre să înceapă negocieri serioase pentru a ajunge la un compromis.

Aceste negocieri ar putea începe încă de miercuri seara, la reuniunea informală a Consiliului European.

Există, în același timp, și varianta aplicării taxei la o scară geografică mai mică, dacă cele 27 de state membre nu vor cădea de acord asupra unei variante unitare.

FTT se bucură de sprijinul primelor două puteri economice ale Europei, Franța și Germania, dar are Marea Britanie drept principal adversar. Britanicii s-au opus vehement implementării taxei, amenințând chiar cu retragerea din Uniune, pentru că FTT ar afecta grav City-ul londonez.

Potrivit unor estimări, Marea Britanie ar putea pierde până la 30 de miliarde de euro pe termen lung în urma aplicării FTT. Astfel, în perioada următoare, susținătorii FTT vor încerca să facă anumite concesii pentru a convinge Marea Britanie să aprobe taxa. Există, însă, puține speranțe că David Cameron își va schimba poziția, dat fiind că, în urmă cu doar câteva zile, la summitul G8 din SUA, a reafirmat în fața lui Francois Hollande că se opune acestei taxe.

Tocmai de aceea, există și varianta aplicării taxei doar în zona euro, pentru a se ocoli vetoul englezesc. Aceasta nu ar însemna că băncile din Regat nu vor mai plăti FTT, pentru că s-a propus aplicarea ei în funcție de rezidența uneia dintre părțile implicate în tranzacție.

FTT se dorește a fi un instrument financiar menit să ridice o parte din povara crizei sistemului bancar de pe umerii europenilor. Totodată, prin această taxă nu se dorește numai reducerea deficitului public, ci și a speculațiilor financiare cu instrumente derivate.

Conform propunerilor actuale, „Taxa Robin Hood” va fi implementată începând cu 2014.