Un număr de 18 români trebuie să justifice la Fisc sume de peste 20 de milioane de lei

Astfel, 118 persoane fizice au fost depistate cu averi nejustificate între 1 și 5 milioane lei, 48 de persoane cu 5-10 milioane lei, 35 persoane fizice cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei, potrivit situației pe intervale de risc fiscal transmise de ANAF pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD), rezultată în urma analizelor de risc efectuate în luna mai.

Aceste persoane trebuie să aducă justificări pentru diferența între alocările de fonduri precum cheltuieli, constituiri de depozite sau investiții dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, și veniturile declarate în aceeași perioadă.

REACȚIEDominic Fritz avertizează că românii din Germania sunt vizați și de extrema stângă: „Retorica aceasta agresivă e la fel peste tot”

20:50

RĂZBOIPetrolul rusesc, sub asediu pe fondul discuțiilor de pace începute la Abu Dhabi. Atacurile ucrainene au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu până la 30%

20:30

Ce sume au de justificat în fața inspectorilor fiscali cei 313 români ce vor fi verificați în primă fază de Fisc:

Încă 40 de persoane au fost identificate cu sume de justificat între 500.000 lei și 1 milion lei, 45 de persoane cu sume intre 100.000 lei și 500.000 lei, iar 9 contribuabili au fost găsiți cu diferențe între 50.000 lei și 100.000 lei.

„Persoanele care prezintă risc de nedeclarare mai mic de 1 milion de lei au fost selectate, în cea mai mare parte, datorită faptului că sunt rude sau afini cu persoane încadrate în tranșele superioare de risc, selectarea făcându-se concomitent, potrivit prevederilor legale”, se arată în comunicatul ANAF.

Procedura de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate prevede că activitatea de gestionare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezintă pentru administrația fiscală se realizează prin procesarea și elaborarea listei persoanelor care depășesc riscul minim, elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare, având în vedere valoarea riscului de nedeclarare, în ordinea descrescătoare, cu respectarea valorii riscului minim stabilit.

Dacă din informațiile deținute, organul fiscal identifică existența în listă a unor persoane care au calitatea de soț/soție, rude sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, elaborarea propunerilor se face concomitent pentru toate aceste persoane.

Gândul a scris că aproape 8.000 de români au ajuns pe lista neagră a Fiscului, fiind declarați suspecți și încadrați în categoria persoanelor cu „risc fiscal ridicat” și vor ajunge să le dea explicații inspectorilor ANAF și să justifice diferențele dintre venituri și cheltuieli.

Fiecare nu și-ar fi declarat anual, din calculele Fiscului, peste un milion de lei – 220.000 de euro – în perioada 2011-2013, însă problema este că momentul de referință este 2011, fără a se ține cont de patrimoniul de până atunci. Cum se poate ca aproape 8.000 de persoane să devină „suspecți” fără să se știe câți bani aveau la începutul perioadei de control?

Consultanții fiscali spun că legea e proastă, iar instrumentele Fiscului fac actul normativ greu de aplicat, ceea ce poate duce la abuzuri. „O prevedere normativă din dreptul românesc ce dispune dreptul înaintașilor noștri probabil mult mai inteligenți decât noi, dreptul roman, stabilește faptul că posesia de bunuri mobile circulante este prezumată ca fiind legală prin simpla deținere”, explică consultanții fiscali. 

Din cele 8.000 de persoane cu averi mari pe care Fiscul le suspectează că nu și-au declarat corect toate veniturile în perioada 2011-2013, ANAF a selectat 313 persoane care vor fi verificate într-o primă fază. Cele mai multe dintre cele 313 persoane, mai exact 65 de persoane – 20,7%-, sunt din Ilfov și București, potrivit ANAF.