Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregătește Guvernul anul viitor

Persoanele care nu obțin venituri din salarii, dar obțin venituri din dobânzi bancare sau din dividende vor fi obligate și anul viitor, ca și anul acesta, să plătească contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) calculate la o baza lunară minimă de nivelul salariului minim brut pe țară, care în 2016 este preconizat să ajungă la 1.200 de lei brut.

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, este de părere că autoritățile ar putea să fie nevoite anul viitor să dea din nou o amnistie fiscală așa cum au procedat și în această vară, după ce în presă au apărut tot mai multe cazuri de persoane cărora Fiscul le-a trimis înștiințări că au de plătit CASS de 450-550 de lei pentru „venituri din investiții” de câțiva lei.

Biriș a criticat faptul că autoritățile nu au renunțat la baza minimă de calcul a CASS, care este salariul minim.

„Am trimis, am sugerat un amendament când s-a rediscutat (Codul Fiscal). Le-am spus să ridice problema, că altfel ce facem, ajungem iar la amnistie? O să ajungem, iar la amnistie. Că de unde să plătești dacă nu ai câștigat? (…) Culmea este că același guvern s-a izbit de problemă. Asta este o prostie venită de la cei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate care în mintea lor încă mai consideră că ei trebuie să aibă bază minimă de calcul. O să mai dea o amnistie și încă o amnistie și uite așa, ca să avem de unde veni”, a comentat pentru gândul avocatul Gabriel Biriș.

Au uitat guvernanții că în vară au trebuit să dea o lege pentru „amnistierea” de la plata sumelor cerute de Fisc pentru venituri din dobânzi și dividende? Au fost cazuri când pentru un venit de 8 lei s-a emis decizie de impunere de 468 lei, amintește Biriș.

În vară Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede, printre altele, anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2014 și neachitată, prevederile fiind aplicabile și pentru anul fiscal 2015. Această amnistie fiscală a intrat în vigoare la sfârșitul lunii iulie.

Cu câți bani mai rămâne o persoană fără alte venituri după ce plătește CASS la un depozit bancar

De altfel, în Codul Fiscal din 2016, regimul fiscal aferent veniturilor din investiții financiare – dobânzi, dividende – este similar cu cel din prezent.

Luăm cazul unei persoane care are un depozit la bancă în valoare de 4.000 de lei, cu o dobândă de 3% și nu are alte venituri. Persoana va câștiga, aferent anului 2015, din dobândă o sumă de circa 100 de lei net, dar va trebui să plătească la stat contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 712 de lei. Astfel că va rămâne cu un minus de 612 lei.

La fel se va întâmpla și pentru 2016, pentru că și Codul Fiscal care intră în vigoare anul viitor păstrează prevederea că persoanele fără alte venituri, care obțin venituri din investiții – în cazul nostru din dobânzi bancare – vor plăti un impozit de 16% pe venit și CASS de 5,5% . De menționat că nici pentru anul 2016, baza lunară de calcul a CASS nu poate fi mai mică decât un salariu minim brut pe țară – 1.050 lei în prezent, și va ajunge la 1.200 lei în 2016 – , dacă venitul pentru care se calculează contribuția este singurul venit realizat.

Astfel, dacă dobânzile ar fi singurul venit, ar intra în baza de calcul a CASS, dar nu plătitorul venitului – banca – reține contribuția, ci statul va emite decizie de impunere, ne-a explicat conf univ dr Cristian Rapcencu.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se aplică, conform prevederilor Codului Fiscal, persoanelor care pe lângă veniturile din dobânzi, nu obțin și alte venituri de tipul: salarii, șomaj, pensii, activități independente, agricultură, silvicultură, piscicultura, ajutoare sociale acordate potrivit legii 416/2001, indemnizații de creștere copil, de incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau boli profesionale, asocieri fără personalitate juridică.

„Este important de reținut că o persoană care obține exclusiv venituri din dobânzi și drepturi de autor, va datora contribuția la asigurări sociale de sănătate pentru veniturile respective”, a explicat pentru gândul Andreea Steinhart, partner la Contexpert.

Începând cu 2010, impozitul pe venit aplicat veniturilor din dobânzi atât pentru depozitele la vedere/conturi curente, cât și pentru cele la termen, se rețin în cota de 16% de către plătitorii de astfel de venituri (în general băncile). Virarea impozitului se face lunar, până pe data de 25 a lunii următoare înregistrării în cont/răscumpărării/plății dobânzii.

Conform art. 176 din Noul Cod Fiscal, persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la totalul veniturilor brute din dobânzi, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

Steinhart spune că, potrivit art. 178 din Noul Cod Fiscal pentru anul 2016, persoanele fizice care obțin venituri din dobânzi vor plăti contribuția de sănătate conform deciziei de impunere anuală comunicată de organul fiscal competent, în anul următor celui în care au fost realizate veniturile. Pentru anul 2016, baza lunara de calcul a contribuției nu poate fi mai mică decât un salariu minim brut pe țară, dacă venitul pentru care se calculează contribuția este singurul realizat. Sumele rezultate de plată pe baza deciziei de impunere trebuie achitate în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Vă prezentăm un calcul concret, pentru un depozit de 4.000 de lei, calcul realizat cu sprijinul Contexpert.

Pentru un depozit de 4.000 de lei constituit cu o dobândă anuală de 3%, în situația în care persoana fizică nu obține în perioada respectivă și alte venituri, atât pentru anul acesta cât și pentru 2016, impozitele și contribuțiile datorate vor fi:

– 16% impozit pe venit, reținut lunar de bancă
Venit brut dobânda lunar 4.000 lei * 3%/12 = 10 lei
Impozit pe venit reținut lunar 10 * 16% = 1,6 lei
Venit brut din dobânzi anual 120 lei
Impozit pe dobânzi aferent an 19,2 lei
Venit net din dobânzi anual 100,8 lei

– 5,5% contribuția pentru asigurări sociale de sănătate
Venitul brut din dobânzi lunar fiind mai mic decât salariul minim brut pe țară lunar, calculul contribuției de sănătate se va efectua la nivelul salariului minim brut pe țară, care este în prezent 1050 lei (în 2016 va fi actualizat și va ajunge la 1.200 lei)
CASS lunară – 1.050 lei * 5,5% = 57,75 lei
CASS aferentă an – 693 lei

Total impozite și contribuții de plată/an pentru depozitul de 4.000 de lei: 19,2 + 693= 712 lei. La această sumă se pot adăuga eventual și diverse comisioane ale băncilor la momentul retragerii dobânzilor.

Din 2017, pentru câștigurile din dobânzi oricine va datora CASS, nu doar persoanele fără alte venituri

Din 2017 apare o modificare. Va fi plătit CASS pentru veniturile din dobânzi bancare chiar dacă persoana respectivă are și alte venituri, precum cele din salarii, pensii, chirii, PFA la care plătește de asemenea CASS, ne-a explicat lector univ. dr. Cristian Rapcencu.

De la 1 ianuarie 2017, pentru persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, baza lunară de calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dobânzi, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, și nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.

Practic, din 2017, pentru dobânzi se va datora obligatoriu CASS, chiar dacă persoana obține venituri de natură salarială, din activități independente (PFA) sau din chirii.

„Ai dobânzi de 1.000 lei într-un an, banca va reține 16 lei (impozitul pe venit) și atât. Iar când ANAF va emite decizia de impunere pe anul respectiv, va calcula CASS de 5,5% din venitul brut de 1.000 lei și va comunica persoanei, care va avea 60 de zile la dispoziție să platească”, a explicat pentru gândul lector univ. dr. Cristian Rapcencu.