• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Vasile Silași, primarul comunei Chiochiș din Bistrița-Năsăud, a reinventat CAP-ul.

Vasile Silași, primarul comunei Chiochiș din Bistrița-Năsăud, a reinventat CAP-ul.

Spre finalului anului va funcționa și o fabrică de peleți care va folosi resturile vegetale pentru ca sătenii să nu mai fie nevoiți să le dea foc, în plan fiind și amenajarea unui abator și a unei măcelării care să prepare produse tradiționale din carne.

Vasile Silași, primarul comunei Chiochiș din Bistrița-Năsăud, este primul edil din județ care a reușit să îi convingă pe oamenii din sat că împreună au mai multe șanse să valorifice produsele pe care le fac și împreună pot face investiții care să asigure un venit suplimentar întregii comunități.

Micul CAP din Chicohiș a reușit să repună pe picioare vechea fabrică de pâine din localitate, iar produsele care se fac aici sunt sută la sută naturale, cu făină măcinată la moara din Beclean din grâul localnicilor, cu ouă de casă, nucă, mac sau brânză produse de săteni.

„Am luat în chirie fosta brutărie a cooperativei de consum care era în faliment, s-a închis și am decis cu asociații să o preluăm noi, sunt și câteva locuri de muncă pe care am reușit să le păstrăm. Avem șapte luni de funcționare, iar rezultatele sunt neașteptate. Am mers pe un produs tradițional, am gândit o pâine care se făcea în zona nostră. Am luat rețeta de la bătrânii satului și am intrat pe piață cu un altfel de produs față de ceea ce exista deja. Nu folosim amelioratori de creștere. Avem cozonac după rețetă proprie, plăcinte cu varză și brânză – noi le numim cocoradă. Am reușit să intrăm pe piață foarte greu și din păcate nu am reușit să intrăm pe zona de retail. Am fost refuzați, însă suntem convinși că vom reuși să ne impunem prin calitatea produsului pe care îl scoatem pe piață și în zona de retail”, a spus primarul Vasile Silași.

Chiar dacă sătenii au fost reticienți când au auzit că trebuie să înființeze un CAP (cooperativă agricolă de producție) acesta fiind formularea prevăzută în lege pentru asocierile de producători agricoli, au acceptat să se asocieze și să pună în practică înființarea unei fabrici de peleți unde să fie folosite toate resturile vegetale de pe câmp pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să le dea foc.

Sătenii se gândesc acum să planteze și salcie energetică pentru a avea suficientă materie primă pentru fabrica de peleți care va funcționa în curând.

„Nu am fost de acord cu denumirea aceasta, de CAP, pentru că are conotații care vin din perioada comunistă și oamenilor nu le place. A trebuit să păstrăm această denumire de cooperativă agricolă de producție pentru că este forma legală acceptată în legea cooperativelor pentru a beneficia de anumite facilități, inclusiv fiscale. Așa a apărut CAP-ul, Cooperativa Zestrea, dar ea funcționează practic ca o societate pe acțiuni. Sunt 27 de membri în CAP. Am reușit foarte greu să adun oamenii care să facă parte dintr-o structură care nu făcea nimic și nu avea nimic. Am început cu banii noștri și am achiziționat o fabrică de peleți. Sperăm să îi dăm drumul anul acesta”, a povestit pentru MEDIAFAX primarul comunei Chiochiș, Vasile Silași.

CAP-ul de la Chiochiș a fost gândit de primarul comunei altfel față de clasicele cooperative agricole, iar planurile de dezvoltare sunt și ele mari.

„Este o idee originală și nu știu dacă mai există în țară cooperative pe acest model. Noi pomovăm produse tradiționale, deschidem noi afaceri pentru oameni, nu am mers numai pe agricultură. Urmează să ne dezvoltăm. Zona Chiochiș este vestită pentru creșterea porcilor și încercăm să schimbăm puțin piața și produsele. Vrem să facem mezeluri tradiționale în abatoare specializate, așa cum erau făcute în trecut de bunicii și părinții noștri”, a adăugat primarul.

Deși nu le place deloc denumirea care amintește de vremurile triste, localnicii sunt acum extrem de mulțumiți de cooperativa agricolă care funcționează cum nu se poate mai bine, pâinea, cozonacul și cocorada de la Cooperativa Zestrea fiind la mare căutare la târgurile din Bistrița.

„Avem foarte multe comenzi și pentru pâine și specialități. Facem pâine tradițională, cozonaci, cocoradă cu mere, brânză sau varză și cornuri. Sâmbăta și duminica facem prescuri și pomene pentru biserică. Avem foarte multe comenzi pentru că lucrăm numai cu produse naturale, fără nicun conservat, fără nciun praf. Și frământatul este original pentru că nu avem utilaje speciale. Pâinea e bună și le place la oameni. Ni se pare o idee foarte bună că funcționează CAP-ul, că sunt opt locuri de muncă numai la brutărie, iar la țară e greu să îți găsești de lucru. Nu ne-a fost ușor pentru că nu am avut rețete, am făcut așa cum făceau mamele și bunicile noastre și a ieșit”, a declarata pentru MEDIAFAX Ana Farcaș, bucătăreasa cooperativei.

Inchide