5 puncte critice pe agenda summitului NATO de la Ankara. Sub privirile lui Trump, liderii Alianței Nord-Atlantice caută răspunsuri la întrebări cheie

Summitul NATO de la Ankara se va încheia astăzi, iar pe agendă au fost 5 puncte critice. Președintele Trump și liderii Alianței Nord-Atlantice se confruntă cu o serie de probleme cheie, fiecare dintre el având o importanță covârșitoare. Campania de presiune dusă de Donald Trump pentru a determina alte țări membre NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare se află în prim-planul discuțiilor.

Dar alte puncte nevralgice sunt reprezentate de viitorul incert al angajamentelor trupelor americane în Europa și sprijinul colectiv pentru Ucraina, potrivit The Hill. Iar lista nu s-a încheiat.

Summit NATO Ankara Nicușor Dan anunță că România va aloca 3,7% din PIB pentru securitate și apărare

14:45

VIDEO O femeie a fost convinsă să retragă 100.000 de lei din bancă de un fals polițist. Complice, prins în flagrant de anchetatori

14:37

 Loading ...

1. O posibilă vânzare de avioane de vânătoare F-35 de către SUA către Turcia 

Trump a declarat reporterilor, în timpul unei întâlniri bilaterale cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, că nu are nicio îngrijorare cu privire la vânzarea avioanelor către Turcia. Președintele SUA a adăugat că intenționează să ridice sancțiunile care blochează transferul de arme.

• Criticii din Congres avertizează că Ankara ar putea partaja tehnologia cu adversarii americani, Rusia și China.
• Aceștia avertizează că Turcia nu a îndeplinit criteriile pentru ridicarea sancțiunilor. Utilizează în continuare sistemele rusești de apărare antirachetă S-400.
• Congresul a blocat orice transfer al F-35 către Turcia atâta timp cât aceasta deține sistemul rusesc.
• Este o condiție impusă de Legea de autorizare a apărării naționale din 2020.

Administrația Trump poate emite o derogare confirmând cu legislatorii că Turcia nu deține echipamentul militar rusesc.

Posibila mutare se confruntă cu rezistență din partea parlamentarilor republicani și democrați, precum și a Israelului.

Donald Trump | Foto – Mediafax

2. Sisteme de apărare aeriană Patriot pentru Ucraina 

Cererea Ucrainei către SUA și țările europene de a primi rachete Patriot a devenit și mai urgentă duminică. Kievul a fost atact, masiv, de Rusia.

„Luptătorii noștri au avut o performanță bună astăzi în interceptarea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar din păcate nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul constă în aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare”, a declarat Zelenski după atac.

• Zelenski a solicitat în ultimele săptămâni permisiunea SUA de a produce pe plan intern rachete Patriot, fabricate de contractorul american de apărare Raytheon.
• Președintele finlandez Alexander Stubb a îndemnat țările membre NATO să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei.

Trump urmează să se întâlnească cu Zelenski într-o întâlnire bilaterală la summit. Întâlnirea are loc la doar câteva săptămâni după ce s-au întâlnit la summitul Grupului celor Șapte (G7) din Franța.

Volodimir Zelenski

3. Cheltuielile pentru apărare. Ținta 5%

Încă de la primul său mandat, Trump a insistat asupra atingerii de către țările NATO a unui obiectiv de cheltuieli pentru apărare de 5% din produsul intern brut (PIB) total al fiecărei țări.

• Alianța a convenit asupra unui prag de 3,5% până în 2035.
• Se preconizează că doar cinci dintre cei 32 de membri NATO vor atinge obiectivul de 3,5% în acest an.

Pentru a atinge pragul de 5% dorit de Trump, țările membre au convenit să investească încă 1,5% în probleme legate de apărare, inclusiv securitatea cibernetică și infrastructura pentru fortificarea drumurilor și podurilor pentru potențiale utilizări militare, tot până în 2035.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat marți acordurile de apărare semnate între țările NATO și contractorii din domeniul apărării. A spus că aceste contracte sunt în valoare de „literalmente miliarde de dolari”.

Mark Rutte, secretarul general NATO / Foto – Mediafax

• Rutte a declarat că aliații dezvăluie „noi proiecte majore” pentru a investi în securitate și a stimula economiile.
• Există un plan prin care NATO va achiziționa cinci „aeronave fără echipaj uman de înaltă performanță, de mare altitudine și cu autonomie lungă” de la Northrop Grumman.

Alte 40 de miliarde de dolari vor fi direcționate către investiții în capabilități de drone în următorii cinci ani, potrivit unui comunicat al NATO.

Trump a cerut în repetate rânduri țărilor NATO să „își plătească partea echitabilă”, întrucât SUA au reprezentat în 2025 aproape 62% din cheltuielile totale ale alianței.

4. Angajamentele trupelor americane sunt puse sub semnul întrebării

Trump a avertizat că ar putea retrage toate trupele americane din Europa dacă Danemarca, un aliat NATO, nu renunță la controlul asupra Groenlandei.

„Cu toți banii pe care îi cheltuim pentru a-i ajuta cu Rusia… nu trebuie să cheltuim niciun ban. Am putea să ne scoatem toți soldații din Europa”, a declarat președintele alături de Erdoğan.

Remarcile au readus la iveală îngrijorările legate de angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO.

• Au evidențiat eforturile aparente ale lui Trump de a folosi trupele americane ca punct de presiune asupra NATO.
• Există aproximativ 80.000 de militari americani în Europa, ceea ce a consolidat NATO timp de ani de zile.

Donald Trump a retras aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania la începutul acestui an.

În luna mai, Pentagonul a suspendat desfășurarea unei brigăzi a armatei – formată din aproximativ 4.000 de soldați – în Polonia. În aceeași lună, Trump a anunțat că SUA că vor trimite 5.000 de militari în Polonia.

Donald Trump | Foto – Mediafax

5. Sancțiunile din Siria

Se așteaptă ca Donald Trump să se întâlnească cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, în marja summitului NATO.

Un grup bipartizan de parlamentari l-a îndemnat pe Trump să elimine Siria de pe lista statelor care susțin terorismul (SST).

Este unul dintre ultimele obstacole rămase pentru ca Siria să se realăture comunității internaționale, după răsturnarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024.

• Marți, Trump i-a atribuit lui Erdoğan meritul de a construi legături între Washington și Damasc.

Donald Trump și Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei

• Congresul l-a susținut pe al-Sharaa, în ciuda faptului că a fost desemnat anterior, în 2013, drept terorist global.

Ahmed al-Sharaa / Foto – Mediafax

• În decembrie, Congresul a propus o legislație care abroga Legea Caesar privind protecția civilă în Siria, un pachet cuprinzător de sancțiuni impus pentru a sufoca financiar regimul Assad. 

Unii membri ai Congresului, însă, rămân sceptici față de noul regim din Siria. Nu este clar dacă președintele acordă prioritate ridicării sancțiunilor rămase.

Al-Sharaa se confruntă cu instabilitate pe plan intern, subliniată de atacul cu bombă de marți, din Damasc. Președintele francez Emmanuel Macron se afla în vizită în țară.