Agenția Spațială Europeană a recuperat unul dintre sateliții Galileo ajunși pe orbite incorecte

Plasarea pe o orbită greșită a celor doi sateliți, în luna august, a fost unul dintr-o serie de eșecuri care a afectat proiectul Galileo în valoare de mai multe miliarde de euro, care a trecut prin mai multe întârzieri, probleme financiare și întrebări referitoare la necesitatea reală a creării unui sistem european de poziționare globală, concurent al sistemului american Global Positioning System, cunoscut ca GPS.

Cei doi sateliți, al cincilea și al șaselea dintr-o constelație de 30 plănuiți pentru sistemul Galileo, au fost lansați la bordul unei rachete rusești Soyuz, pe 22 august, și au ajuns pe o orbită alungită, care îi ducea la altitudinea maximă de 25.900 de kilometri, coborând apoi la 13.713 kilometri, în loc să urmeze o orbită circulară.

MILITAR Rusia amână unul dintre cele mai mari festivaluri până în 2027 de teama unui atac ucrainean

23:48

REACȚIE Fostul ministru al Justiției critică „ipocrizia USR-ului”, după atacul la adresa PSD, în urma „amendamentului Fritz”

23:26

Cei doi sateliți sunt funcționali, dar orbita incorectă face imposibilă utilizarea lor ca parte a sistemului Galileo.

ESA a anunțat miercuri că al cincilea satelit a efectuat o serie de 11 manevre pe o perioadă de 17 zile, pentru a se muta gradual pe o orbită mai apropiată de forma circulară planificată și va fi supus unei serii de teste în zilele următoare.

Manevre similare de recuperare sunt prevăzute pentru cel de-al șaselea satelit.

„Decizia privind folosirea celor doi sateliți în scopuri navigaționale și ca radare spațiale, ca parte a constelației Galileo, va fi luată de Comisia Europeană pe baza rezultatelor (testelor, n.r.)”, a anunțat ESA.

Uniunea Europeană a aprobat un buget de șapte miliarde de euro pentru Galileo și un alt sistem de navigație, banii fiind alocați pentru perioada de până în 2020. UE a anunțat că Galileo va întări poziția Europei pe piața navigației asistate de satelit, a cărei valoare este estimată să ajungă la 237 de miliarde de euro în 2020.

Galileo Sat-5 și Sat-6 ar fi trebuit să se adauge celor patru sateliți de testare deja lansați pe orbită pentru alcătuirea sistemului de navigație dorit de Comisia Europeană. Lansați în pereche, în octombrie 2011 și octombrie 2012, din Guyana Franceză, cei patru sateliți de testare – numărul minim pentru determinarea cu precizie a unei poziții pe suprafața Globului – au demonstrat deja validitatea sistemului, atât din spațiu, cât și pentru instalațiile de la sol.

Cei patru sateliți de testare au fost construiți de un consorțiu condus de Airbus Defence and Space și asamblați la Roma de Thales Alenia Space. Construirea celor 22 sateliți suplimentari a fost încredințată grupului german OHB System. Alți doi sateliți vor fi lansați din Guyana Franceză la sfârșitul anului 2014. Constelația Galileo va fi implementată apoi progresiv, cu șase-opt sateliți ce vor fi lansați în fiecare an de către rachete Soyuz și Ariane 5 de la Kourou, în paralel cu implementarea la sol a elementelor terestre ale rețelei.

În final, sistemul Galileo ar trebui să conțină 30 de sateliți în total și să rivalizeze ca precizie cu GPS-ul american. Primele servicii inițiale oferite de rețeaua Galileo ar trebui să fie disponibile la sfârșitul anului 2014, iar sistemul va deveni complet operațional în 2018.