Air Force Two aterizează marți la București. MIZELE vizitei vicepreședintelui american Joe Biden pe flancul estic al NATO

Vicepreședintele SUA Joe Biden și soția sa, Jill Biden, aterizează marți la București, la bordul Air Force Two, în jurul orei 14.30, Biden urmând să meargă imediat la Baza Aeriană Otopeni, unde va susține un discurs, la începutul unui exercițiu militar comun al armatei SUA cu cea românească. Joe Biden stă la București două zile, plecând apoi în Cipru, unde va discuta timp de o zi cu liderii politici și religioși de pe insulă problema conflictului cu Turcia, care a dus la divizarea teritoriului cipriot. Sosirea numărului doi al administrației americane în România este evenimentul cu cel mai înalt rang diplomatic din ultimii 6 ani, de la prezența la summitul NATO de la București a fostului președinte al SUA, George W. Bush.

Până acum, americanii au trimis la București emisari diplomatici cu greutate, însă din eșalonul secund. Au făcut-o mereu în momente cheie pentru stabilitatea internă a României. De data aceasta, vizita lui Joe Biden are semnificații mai ales pe plan extern, în contextul crizei din estul Ucrainei, țară în care duminică, 25 mai, vor avea loc alegeri prezidențiale cu o însemnătate deosebită, după răsturnarea prin revoluție a regimului pro-rus al lui Viktor Ianukovici. Vizita lui Biden trebuie văzută și în contextul în care NATO, alianță în care SUA au cea mai mare greutate financiară și de inițiativă, a anunțat prin mai multe voci de rang înalt, inclusiv prin Secretarul general Anders Fogh Rasmussen, că în România vor fi amplasate noi capabilități și instalații militare, o decizie în acest sens urmând să fie luată la summitul din Țara Galilor, din septembrie.

RELIGIE Procesiunea de Duminica Floriilor din Ierusalim a fost anulată din cauza războiului cu Iran. Cardinalul a făcut apel la rugăciune pentru pace

23:56

RELIGIE Papa Leon face apel la miliardarii din Monaco să doneze pentru săraci. Este primul suveran pontif care vizitează Coasta de Azur în 500 de ani

22:57

În august 2012, în perioada referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, SUA l-au trimis la București pe Philip Gordon, adjunctul Secretarului de Stat Hillary Clinton, americanii exprimându-și îngrijorarea pentru stabilitatea internă a României și pentru acțiunile Guvernului PSD-PNL, care „amenință separarea democratică a puterilor în stat și slăbesc independența instituțiilor statului”.

În ianuarie 2014, la București a sosit Victoria Nuland, adjunctul noului Secretar de Stat al SUA, John Kerry. Vizita sa a picat tot într-un moment de cumpănă pentru democrația din România – Parlamentul și Guvernul au încercat să adopte pachete legislative care ar fi dus la crearea unei „superimunități” pentru parlamentari, precum și la scăparea de pedepse pentru alți oameni politici deja condamnați pentru corupție (era vorba, printre altele, despre modificări ale Codului Penal și despre o lege a amnistiei și grațierii). „Această acțiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenței și ale statului de drept și este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”, scria atunci Ambasada SUA la București, într-un comunicat de presă.

Mesajele lui Biden la București

Vicepreședintele SUA se va întâlni la București cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta, urmând să discute despre răspunsul comunității internaționale la „intervenția militară ilegală și la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în Ucraina”, arată un comunicat de presă al Casei Albe. Biden va discuta și despre legăturile economice ale României cu SUA și despre efortul de întărire a securității energetice a Europei.

„Vicepreședintele va sublinia angajamentul solid față de apărarea colectivă a NATO, conform Articolului 5, și va exprima aprecierea pentru contribuțiile României la securitatea regională și globală”, mai arată comunicatul Casei Albe.

Articolul 5 din Tratatul de la Washington, care a stat la baza constituirii Alianței Nord-Atlantice, stabilește că un atac armat asupra unui membru NATO este considerat un atac împotriva întregii Alianțe și că, dacă un astfel de atac are loc, Alianța va sprijini statul membru atacat inclusiv prin acțiuni militare care să restabilească securitatea spațiului nord-atlantic. Acesta este articolul care constituie esența militară de apărare a NATO și invocarea sa în contextul acțiunilor militare expansioniste ale Rusiei, din ultima perioadă (războiul cu Georgia din 2008, anexarea Peninsulei Crimeea în 2014) are rolul de a descuraja orice astfel de gest față de vreun stat membru al NATO, România fiind cea mai apropiată geografic față de Rusia.

Mesajul lui Joe Biden cu privire la acțiunile Rusiei în Ucraina vine după ce Peninsula Crimeea a devenit parte integrantă a Federației Ruse, în urma unui referendum local la care 97% dintre locuitorii care au votat au cerut acest lucru. Referendumul, precum și presiunile armatei ruse în tot acest timp, au fost declarate ilegale de către Ucraina, precum și de comunitatea internațională, inclusiv România și SUA. Ulterior, în estul Ucrainei, unde este concentrată minoritatea rusă și unde sentimentele proruse sunt cele mai puternice din această țară, s-au declanșat mișcări separatiste violente, în timpul cărora orașe întregi și clădiri oficiale au fost ocupate sau luate cu asalt de către oameni înarmați, despre care guvernul de la Kiev și Occidentul au susținut că sunt sprijiniți financiar și logistic de serviciile secrete rusești.

Joe Biden va aduce însă la București și un mesaj legat de problemele interne ale României. Însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la București, Duane Butcher, a explicat, într-o declarație acordată agenției Mediafax, că vicepreședintele Joe Biden va aborda în discuția cu autoritățile române și problema luptei împotriva corupției: „Un alt motiv al vizitei este de a încuraja România să se concentreze pe eforturile de combatere a corupției, de a avea instituții independente puternice și un bun mediu de afaceri. Vrem să reflectăm faptul că România a făcut progrese imense și, de fapt, a ajuns un model pentru țările din regiune în ce privește lupta împotriva corupției, după cum am văzut în ultima perioadă. Este important ca momentul acesta să nu se piardă, iar eforturile de combatere a corupției să continue”.