Alegeri tensionate în Germania: Cum poate scrutinul regional din Berlin și Mecklenburg-Pomerania să pună capăt carierei politice a lui Friedrich Merz

Germania întreagă își îndreaptă din nou privirile către urnele de vot duminica aceasta. La doar două săptămâni după alegerile din Saxonia-Anhalt, care au provocat un adevărat seism pe scena politică a țării, pe 20 septembrie, în Berlin și landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, vor avea loc alegeri pentru camera deputaților și parlamentele regionale.

Cancelarul Friedrich Merz / Foto – Mediafax

Viitorul cancelarului Friedrich Merz depinde de alegerile din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Dacă partidul său – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) – își ratează semnificativ obiectivele, lucrurile ar putea deveni inconfortabile pentru cancelar.

VIDEO O furtună violentă, cu grindină și rafale puternice de vânt a lovit Roma. În câteva minute, străzile s-au inundat complet, iar traficul a fost paralizat

11:13

NEGOCIERI Guvernul Bolojan 2. Numele propuse pentru Cabinetul Mureșan. Useriștii ar rămâne în funcție, Ghinea ar putea reveni (surse)

11:04

Ultimele sondaje avertizează că votul de mâine are potențialul de a reconfigura definitiv cariera politică a lui Friedrich Merz.

Ce arată ultimele sondaje din Mecklenburg-Pomerania

În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, SPD (Partidul Social Democrat), condus de ministrul-președinte (șeful guvernului unui land n.r.) Manuela Schwesig, este la mică distanță de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cu 37% la 36%.

Potrivit grupului de cercetare „Forschungsgruppe Wahlen”, partidul condus de premierul Manuela Schwesig înregistrează 37%. Aceasta reprezintă o creștere de trei puncte procentuale față de săptămâna precedentă.

Partidul AfD, cu candidatul principal Leif-Erik Holm, se situează la 36% și pierde un punct. Timp îndelungat, SPD s-a aflat în urma AfD în sondaje.

 Loading ...

Potrivit grupului de cercetare „Forschungsgruppe Wahlen”, partidul lui Merz CDU continuă să piardă teren. Partidul ajunge acum la doar 6%. Partidul Die Linke, care face parte din coaliția de guvernare alături de SPD, înregistrează 9%.

Cu un scor de 5%, Verzii riscă să nu intre în parlamentul regional. Potrivit sondajelor, Alianța Sahra Wagenknecht, cu 4%, nu depășește pragul electoral.

În ceea ce privește alegerea directă, potrivit grupului de cercetare „Forschungsgruppe Wahlen”, actuala titulară a funcției, Schwesig, se află în frunte cu 61%. Holm, contracandidatul ei de la AfD, este preferat de 30% dintre cei chestionați.

Ultimele sondaje la Berlin

La Berlin, Partidul Stângii deține un avans extrem de mic față de CDU.

În sondajul realizat la comanda formațiunii Volt Berlin, partidul Die Linke (Stânga) înregistrează 21%. Imediat în urma sa se află creștin-democrații, cu 20%. Pe locul al treilea se află AfD, cu 18%.

Verzii se situează la 15%, iar SPD la 12%. Alte sondaje privind alegerile din Berlin ajung la rezultate similare, scrie presa germană.

Finalul lui Friedrich Merz

Dacă aceste scenarii se materializează, cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu riscul de a fi demis chiar în acest weekend, scrie Politico, la doar 16 luni de la preluarea mandatului, atunci când a promis un program ambițios de reforme și s-a angajat să restabilească rolul de lider al Germaniei în Europa.

Potrivit jurnaliștilor Politico, membrii de rang înalt ai partidului CDU discută în cercuri restrânse dacă Germania are nevoie de un așa-numit „Kanzlertausch” — o schimbare a cancelarului — pentru a stopa declinul rapid al sprijinului acordat guvernului.

Popularitatea lui Merz la nivel național a scăzut brusc la doar 14% în această săptămână, în timp ce un nou sondaj arată că alianța sa conservatoare CDU/CSU a atins un minim fără precedent, de doar 18%.

Aliații europeni și internaționali privesc cu uimire cum Germania — odinioară un bastion al stabilității pe parcursul celor 16 ani de conducere ai Angelei Merkel — se confruntă, posibil, cu a doua schimbare rapidă de conducere (predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, a asistat la prăbușirea coaliției sale de guvernare în noiembrie 2024).

Anularea de către Merz a călătoriei sale la Adunarea Generală a ONU din SUA de săptămâna viitoare a scos în evidență amploarea crizei interne cu care se confruntă. „Prezența sa este necesară la Berlin”, a declarat un înalt oficial german, în timp ce cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.

POLITICO susține că există cinci scenarii privind modul în care s-ar putea desfășura criza de la vârful conducerii germane

1. Merz demisionează din lipsă de sprijin din partea partidului

Cancelarul a convocat o reuniune crucială a conducerii partidului său duminică, la ora 17:00, care va coincide cu publicarea sondajelor la ieșirea de la urne pentru alegerile regionale, la ora 18:00 (19:00 a României). Se pare că, în cadrul acestei reuniuni, Merz dorește să-i întrebe pe aliații săi din partid dacă îl mai susțin pe el și planurile sale de reformă. În caz contrar, el dorește să îi îndemne să propună numele unui potențial succesor.

Ministrul-președinte al Renaniei de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), este menționat frecvent. O alternativă ar fi și Markus Söder, din Uniunea Creștin-Socială, partidul-soră al CDU din Bavaria. Alți potențiali candidați, mai puțin probabili, sunt ministrul-președinte al landului Hessa, Boris Rhein (CDU), și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt (CSU).

2. Votul de neîncredere îl obligă pe Merz să plece

Presiunea din interiorul partidului nu îl poate obliga efectiv pe Merz să demisioneze. Din motive istorice, Constituția germană asigură cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.

În aceste condiții, singura posibilitate de a-l înlătura cu forța ar fi printr-un vot de neîncredere. Cu toate acestea, Constituția germană prevede că un astfel de vot trebuie să fie „constructiv”, ceea ce înseamnă că un candidat din opoziție trebuie să obțină, în același timp, majoritatea necesară pentru a-l înlocui pe Merz.

4. Sprijinul extremei drepte împotriva lui Merz

Teoretic, mai scrie Politico, ar fi posibil ca un succesor al lui Merz să obțină majoritatea necesară în parlament prin sprijinul indirect al AfD sau chiar să formeze o coaliție cu partidul de extremă dreaptă.

CDU/CSU și AfD ar beneficia de o majoritate confortabilă în parlament, dar acest lucru ar însemna ruperea „barierii de protecție” a Germaniei împotriva extremei drepte.

Totuși, este o idee inacceptabilă pentru mulți dintre liderii partidului. Chiar și Merz însuși a exclus posibilitatea de a rămâne la putere cu sprijinul extremei drepte.

5. Merz se agață de putere

Spre deosebire de perioada de după alegerile din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a ținut un discurs neconvingător în Bundestag, acum pare să dorească să lupte pentru menținerea poziției sale de lider.

Poziția lui Merz a fost susținută miercuri de o scrisoare semnată de opt președinți de guvern de centru-dreapta în care aceștia au scris că „Germania are nevoie de fiabilitate și acțiune” în loc de „discuții despre personal”. Scrisoarea face referire și la alegerile din Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia de anul viitor, subliniind că Europa are nevoie acum de „o Germanie stabilă și puternică”.

Până una alta, reprezentanții partidelor principale din Germania se pregătesc pentru o zi decisivă, alegerile de mâine urmând să reconfigureze raportul de forțe de la Berlin.

Cine sunt figurile cheie ale alegerilor de mâine

Figura de frunte a Partidului de Stânga la alegerile din Berlin este candidata principală Elif Eralp. Jurista de origine turcă ar fi prima primăriță din rândul Partidului de Stânga și, în același timp, prima femeie de origine străină care ar ocupa funcția de primar al orașului.

Votul din Berlin de mâine decide indirect cine va fi noul primar guvernator al capitalei și ce coaliție va conduce guvernul orașului.

Adversarul lui Eralp din cadrul partidului CDU este Stefan Evers. Fostul senator pentru finanțe și cultură și-a asumat candidatura abia cu zece săptămâni înainte de alegeri, când primarul în exercițiu Kai Wegner s-a retras.

În Mecklenburg – Pomerania, Manuela Schwesig, actualul ministru-președinte și candidata principală a SPD, candidează împotriva candidatului AfD, Leif-Erik Holm. Enrico Schult este candidatul principal al AfD. El ocupă funcția de președinte al grupului parlamentar al AfD în Parlamentul regional (Landtag). Totuși, Holm este propunerea AfD pentru funcția de prim-ministru al landului.