ALEGERI GRECIA. Victorie pentru stânga radicală. Rezultate oficiale parțiale: Syriza – 36%, Noua Democrație – 27%

Grecii au dat, duminică, un vot covârșitor de respingere a politicilor de austeritate, în cadrul scrutinului legislativ, câștigat detașat de stânga radicală, Syriza.

„Poporul grec, popor suveran, a dat azi un mandat puternic, clar, incontestabil. Grecia a întors foaia. Grecia lasă în urma sa austeritatea distructivă, teama și autoritarismul. Lasă în urma ei cinci ani de umilințe și durere”, le-a spus susținătorilor marele învingător al acestor alegeri, Alexis Tsipras.

gândul transmite LIVE TEXT principalele informații despre ziua votului din Grecia:

UPDATE 08:25Mai jos, rezultatele după numărarea a 99,8% din voturi: Syriza are la 36,34%, iar Noua Democrație, 27,81%.

UPDATE 00:50 Mai jos, rezultatele după numărarea a 75% din voturi: Syriza rămâne la 36,12%, iar Noua Democrație, la 28%.

UPDATE 00:10 Syriza are, în acest moment, 149 de mandate:

UPDATE 23:30 Au fost numărate peste 53% din voturi și Syriza încă are cu 3 mandate mai puțin decât minimul pentru o majoritate absolută și guvernare fără coaliție:

UPDATE 23:00 Ne apropiem de pragul de 50% de voturi numărate, iar rezultatele nu s-au schimbat semnificativ. Între timp, premierul Antonis Samaras l-a sunat pe Alexis Tsipras și l-a felicitat pentru victorie, relatează The Guardian.

UPDATE 20:10 Primele rezultate oficiale parțiale , după numărarea a 17.66% din voturi: Syriza – 35.03%, Noua Democrație – 29,31%, Zorii Aurii – 6,29%, Potami – 5,59%, Partidul Comunist – 5,30%, Socialiștii – 5,21%.

Procentele se schimbă ușor de la un minut la altul. Ele sunt actualizate în timp real AICI

UPDATE 20:50 Două noi rezultate exit-poll, bazate pe centralizarea a 100% din răspunsuri, coboară ușor marja de victorie a partidului Syriza, creditat cu 36-38% din voturi. Noua Democrație are 26-28% din voturi, conform acestor rezultate, citate de BBC.

UPDATE 20:30 Televiziunea de stat Nerit arată că 45% dintre șomeri au votat pentru Syriza:

UPDATE 20:25 Purtătorul de cuvânt al partidului Syriza, Panos Skourletis: „o victorie istorică, ce transmite un mesaj care nu îi privește doar pe greci, ci pe toți europenii” (sursa: AP). Din tabăra cealaltă, premierul Samaras s-a limitat la a-și recunoaște înfrângerea, relatează BBC.

UPDATE 19:17 Pe locul al patrulea în primele rezultate exit-poll se află partidul de centru-atânga Potami, cu 6,2%, urmat de Partidul Comunist (KKE, de stânga) – 5% și de socialiștii (PASOK), cu 4,5%.

UPDATE 19:09 Procentele pentru Syriza variază între 35,5% și 39,5, ceea ce s-ar traduce în 146-158 de mandate, informează BBC. Pentru a forma un guvern, Syriza are nevoie de 151 de mandate, locuri pe care nu este sigur că le va avea, acestea nefiind nicidecum rezultatele finale. Pe locul al doilea se află partidul de guvernământ, Noua Democrație (centru-dreapta), cu 23%-27%. Îngrijorător este că pe locul al treilea se află Zorii Aurii, controversatul partid de extremă dreaptă, care, conform primelor rezultate exit-poll, ar fi adunat între 5,4% și 8%.

Grafic: Sky News

UPDATE 19:04 Primele rezultate de tip exit-poll plasează Syriza pe primul loc, cu 39,5%, informează BBC.

UPDATE 17.40 Primele rezultate de tip exit-poll vor fi publicate la scurt timp după închiderea secțiilor de votare, adică după ora 19:00. Noi rezultate vor fi anunțate în jurul orei 21:00. gândul le va publica în timp real.

UPDATE 16:30 Partidul de guvernământ, Noua Democrație, cere o anchetă cu privire la publicarea unor rezultate de tip exit-poll pe Internet.

UPDATE 13:00 Alexis Tsipras, după ce a votat la Atena: „Viitorul nostru comun în Europa nu este cel al austerității, este cel al democrației, solidarității și cooperării. Grecii sunt chemați la urne astăzi pentru a face un ultim pas spre revenirea la speranță, pentru a se pune capăt temerilor. Vom decide dacă, mâine, Troika (CE/BCE/FMI) va reveni în Grecia pentru aplicarea măsurilor stabilite cu premierul Antonis Samaras sau dacă va accepta negocieri dificile pentru revenirea la demnitate”.

Angelos Tzortzinis/AFP/Mediafax

UPDATE 12:30 Premierul Antonis Samaras a vorbit încă o dată, în fața secției de votare, despre importanța acestui scrutin pentru viitorul grecilor și al copiilor lor.

UPDATE 12:00 Liderul formațiunii de centru stânga, PASOK, Evangelos Venizelos, a votat. Venizelos a declarat că speră că rezultatul votului să ducă țara într-o direcție mai bună, nu mai rea.

Sakis Mitrolidis/AFP/Mediafax

UPDATE 10:00 Scrutinul a început. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00 și se vor închide la ora 19.00.

Sakis Mitrolidis/AFP/Mediafax

FOTO: Louisa Gouliamaki/AFP/Mediafax

Citiți o analiză gândul despre miza alegerilor din Grecia:

Grecia a reînceput, duminică, un ciclu electoeral și, la fel ca la toate celelalte alegeri de la intrarea țării în recesiune, rezultatul votului este creditat încă o dată cu puterea de a salva sau falimenta Grecia și de a o scoate sau păstra din zona euro. În condițiile în care stânga radicală, Syriza, este pe primul loc în sondajele de opinie, la începutul lunii, dinspre Berlin au apărut mesaje privind o presupusă disponibilitate a cancelarului Angela Merkel de a lăsa Grecia să iasă din zona euro. De altfel, politicile europene, considerate a fi dictate de Germania, sunt atât de nepopulare în acest moment în Grecia, încât până și primul-ministru, Antonis Samaras (Noua Democrație – centru-dreapta), a vorbit despre o eventuală renunțare la moneda comună, un semnal pur electoral.

Alegerile de duminică au venit ca urmare a dizolvării Parlamentului, în luna decembrie, când deputații au refuzat să îl aleagă pe candidatul ND la președinție, fostul comisar european Stavros Dimas, în locul actualului președinte, Carolos Papoulias, al cărui mandat va expira în martie. Aceasta înseamnă că alegerile de duminică vor fi urmate, în 15 zile, de alegeri prezidențiale, dacă nu și de încă un scrutin legislativ.

Samaras vs. Tsipras

Parlamentul Greciei are 300 de locuri. Pentru a guverna, un partid are nevoie de 151. Partidul care se clasează pe primul loc obține automat, conform sistemului electoral, un bonus de 50 de locuri. Aici este, de fapt, miza scrutinului de mâine: dacă Syriza va reuși sau nu să strângă cele 151 de mandate. Sarcina este dificilă, chiar dacă partidul este pe primul loc în sondaje.

FOTO: Aris Messinis/AFP/Mediafax

În ultimele zile de campanie, partidul condus de Alexis Tsipras era creditat cu maximum 35% din intenția de vot, cu un avans de până la 5% față de Noua Democrație. La alegerile precedente, a fost nevoie de circa 40% din voturi pentru ca un partid să guverneze de unul singur. Problema lui Tsipras este că nu are foarte multe opțiuni de coalizare, în condițiile în care a spus că va exclude din capul locului orice negocieri cu partidele care au susținut ceea ce el consideră a fi politicile Angelei Merkel, relatează BBC.

„Știm că suntem la un pas de majoritatea absolută în Parlament”, a declarat Tsipras, care vrea să fie următorul prim-ministru, după ce a câștigat alegerile europarlamentare și localele din regiunea Atenei, din mai 2014, un semnal extrem de relevant pentru frustrarea grecilor față de politicile europene și austeritate.

„Cerem o primă șansă pentru Syriza. Ar putea fi ultima șansă a Greciei (…). Luni, vom scăpa de umilința națională. La fel și de ordinele din afară”, le-a mai transmis Tsipras alegătorilor, conform BBC.

În varianta lui ideală, dacă ar putea, Tsipras ar scoate Grecia din zona euro, UE și NATO. În varianta mai „pragmatică”, politicianul promite renegocierea pachetului de asistență oferit de troikă și înghețarea plăților către creditorii internaționali.

Cât despre premierul Antonis Samaras, liderul partidului de centru-dreapta Noua Democrație, acesta a repetat, pe parcursul acestei luni, un mesaj: „De această luptă depinde rămânerea țării în Europa”, conform Huffington Post.

FOTO: Sakis Mitrolidis/AFP/Mediafax

Ce se întâmplă săptămâna viitoare

Dacă niciun partid nu va obține majoritatea absolută, liderul formațiunii clasate pe primul loc va merge luni la președintele Carolos Papoulias, căruia îi va solicita un mandat exploratoriu. Cu alte cuvinte, președintele, care are un rol mai degrabă simbolic în Grecia, îi va da acestui lider politic trei zile la dispoziție pentru a încerca să formeze o coaliție de 151 de deputați. Dacă nu se va ajunge la această coaliție, liderul partidului clasat pe locul al treilea va primi același mandat de trei zile, la fel și, în cazul unui nou eșec, liderul partidului de pe poziția a treia.

Dacă nu se ajunge la niciun rezultat după aceste încercări, se organizează noi alegeri.

Un partid trebuie să obțină cel puțin 3 la sută din voturi pentru a intra în Parlament și un alegător din zece era indecis cu cinci zile înaintea scrutinului, potrivit Mediafax.

GREXIT

Discuția despre un posibil „Grexit”, respectiv o ieșire a Greciei din zona euro, a revenit în actualitate înainte de alegerile de duminică, după ce Der Spiegel a relatat, la începutul lunii, că Angela Merkel ar fi pregătită să lase statul grec să iasă din zona euro în cazul în care Syriza va repune în discuție măsurile de austerite dacă va câștiga scrutinul de duminică.

Comisia Europeană s-a grăbit să explice că „apartenența la euro este irevocabilă”, amintind că această regulă este înscrisă în Tratatul de la Lisabona, în „Articolul 140, paragraful 3″. Același lucru l-a făcut, zilele trecute, și șefa FMI, Christine Lagarde, într-un interviu pentru Euronews:

„Ieșirea Greciei din zona euro este mai puțin probabilă decât în perioada de vârf a crizei financiare din 2012″, a analizat Moody’s. „Impactul asupra ratingului creditului celorlalte țări din regiune va fi mai puțin pronunțat decât în 2012, întrucât riscul contagiunii a scăzut, iar oficialii au, în prezent, instrumente mai puternice pentru a limita daunele provocate de un astfel de eveniment”, a afirmat Colin Ellis, analist Moody’s, citat de Mediafax.

La scurt timp după apariția articolului din Der Spiegel, și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat pe marginea unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro: „Grecia este un pericol mare și trebuie avut în vedere și de către noi, de România. Noi, la BNR, deja l-am luat în considerare. Sperăm să nu se întâmple și nu cred că se va întâmpla, dar, ca orice instituție serioasă, suntem pregătiți”, a declarat, în urmă cu două săptămâni, guvernatorul Isărescu.

În ceea ce privește o eventuală contaminare a sistemului bancar, Isărescu a explicat că ea ar fi limitată, fiind vorba de bănci românești cu capital grecesc, autorizate și supravegheate de BNR, și nu de bănci grecești. Totuși, șeful băncii centrale a recunoscut că ar exista un impact al unor probleme din Grecia în situația băncilor românești cu capital grecesc, dar ar fi mult diminuat față de situația în care aceste instituții ar fi sucursale, a relatat Mediafax.

Miza economică a alegerilor din Grecia

În esență, alegătorii din Grecia au două opțiuni, păstrarea status quo-ului, adică a austerității impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar, sau un faliment negociat. Argumentele economice pentru a doua variantă sunt destul de convingătoare, a comentat presa străină.

Datoria publică a statului este de peste 175% din PIB. Din estimările FMI, datoria guvernamentală a Greciei ar trebui să ajungă la 128% din PIB până în 2020, respectiv la 117% din PIB până în 2022. Acest scenariu presupune, însă, eforturi mari.

„Acest declin rapid (al datoriei publice, n.r.) este condiționat de excedente bugetare primare (venituri bugetare mai mari decât cheltuielile, înainte de plata dobânzilor, n.r.) de peste 4% din PIB obținute pe o perioadă de câțiva ani, precum și de o creștere relativ mare a PIB-ului nominal”, se arată într-un raport al Fondului.

FMI anticipează o creștere economică de 0,6% din PIB pentru Grecia în 2014. Acesta ar fi primul rezultat pozitiv înregistrat din 2007 și până în prezent. În 2013, economia Greciei a scăzut cu 3,9% din PIB, iar în 2012 s-a contractat cu 7% din PIB, potrivit datelor Fondului.

Politica oficială a Uniunii Europene (UE) față de Grecia este cel mai bine descrisă de sintagma „toleranță față de datorie”, recunoașterea acestei probleme și amânarea inevitabilului, a scris Financial Times.

Este, de altfel, politica practicată de premierul Antonis Samaras, un joc de amânare și simulare, amânarea împrumurilor prin „rostogolirea” datoriei cu ajutorul sprijinului UE și simularea solvabilității. „Istoria crizelor internaționale ne arată că aceste datorii au fost întotdeauna încercate și au eșuat de fiecare dată”, au mai comentat jurnaliștii britanici.

Viața grecilor s-a deteriorat sever în ultimii ani

Între anii 2008 și 2015, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a scăzut, ajustat cu inflația, cu 30%, ajungând la 18.000 de euro, potrivit EUobserver. Aceasta evoluție este comparabilă cu o prăbușire a standardelor de viață de la nivelul statului Israel, la cel al Libiei, spre exemplu.

În topul celor mai competitive state din lume, Grecia a căzut de pe poziția 67 pe 81, sub Ucraina sau Algeria.

Pensiile au fost reduse, în medie, cu 40 de procente, majoritatea beneficiilor de șomaj se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar prețurile medicamentelor compensate a crescut cu 30%

Alternativa propusă de Syriza

Syriza vrea să negocieze cu troika un nou pachet de asistență, bazat pe politici sociale, potrivit Ekathimerini. Acesta include un haircut substanțial al datoriei, adică plata unor sume mai mici către creditori, scăderea taxelor pentru toți cetățenii, cu excepția celor bogați, creșterea salariului minim și a pensiilor la 750 de euro pe lună, precum și electricitate gratuită (pentru circa 300.000 de familii), bonuri de masă, adăpost (pentru 25.000 de familii) și asigurare de sănătate pentru șomeri.

Programul lui Tsipras ar costa în jur de 2 miliarde de euro și s-ar adresa „crizei umanitare” cu care se confruntă Grecia, potrivit spuselor liderului Syriza.

Partidul este dispus să înghețe plățile către creditorii internaționali pentru a obține acordul partenerilor europeni.

„Noua Democrație și PASOK au decis să plătească. Noi spunem că am putea să nu plătim. Am putea să nu plătim pentru că vrem să negociem și să spunem că acest program (de bailout, n.r.) nu este sustenabil”, a precizat Yiannis Milios, parlamentar Syriza și una dintre vocile importante ale partidului în materie de politică economică.

Grecia a primit 250 de miliarde de euro

În 2015, după bailout-uri în valore totală de circa 250 de miliarde de euro, nevoia de finanțare a Greciei este estimată la aproape 20 de miliarde de euro, reprezentând dobânzi, plata unor tranșe către FMI, obligațiuni BCE ajunse la maturitate și arierate.

Având în vedere inabilitatea statului de a se împrumuta de pe piețele financiare, sigura soluție este să ceară sprijinul UE și al FMI. La finele anului, după dizolvarea parlamentului, randamentele obligațiunilor elene cu o maturitate de zece ani săriseră la 9,8%, în timp ce costurile de împrumut pe termen scurt ajunseseră la 12%. Luni, în jurul prânzului, dobânzile la obligațiunile pe zece ani erau de 8,96%.

Cu toate acestea, Grecia se împrumută la costuri de 2,4% mai mici chiar și decât cele cerute pentru titlurile germane, de circa 2,7%, datorită creditelor primite de la partenerii internaționali, notează Bloomberg.

În aceste condiții, liderul Syriza ar fi supus unor presiuni uriașe, în situația în care ar deveni premier după alegerile de la finele lunii. El ar avea la dispoziție mai puțin de o lună pentru a încheia negocierile cu partenerii internaționali, înainte ca ultima tranșă a împrumutului de la UE să se termine, pe 28 februarie. Grecia trebuie să restituie împrumuturi în valoare de peste 4,5 miliarde de euro până la finele lui martie, iar până în august trebuie să returneze o altă tranșă de 6,5 miliarde de euro.

Cât de expuse sunt băncile

Din informațiile de la ora actuală, cele mai mari bănci din Europa au o expunere limitată pe Grecia după ce au vândut unitățile locale și au limitat deținerile de obligațiuni elene, susțin analiștii JP Morgan Chase&Co, citați de Bloomberg.

Șase bănci din Germania și din Franța au linii de credit în valoare de 5 miliarde de euro. Credit Agricole are cea mai mare expunere, de 3,5 miliarde de euro, în mare parte împrumuturi către companii.

Băncile iau în considerare riscul repetării situației din 2011, când piețele au reacționat dur din cauza temerilor privind răspândirea crizei datoriilor suverane în alte state europene.

Fondurile pe care clienții greci le datorează celor șase bănci europene sunt „foarte limitate”, de la 0,1% la 0,9% din totalul creditelor acordate de băncile în cauză. Totodată, obligațiunile deținute de aceste bănci sunt „imateriale”, au precizat economiștii JP Morgan Chase&Co.

„Cel mai mare risc asociat cu ieșirea Greciei din zona euro rămâne cel de contagiune la periferie, în particular în Italia”, comentează analiștii.