ALEGERI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. Basarabenii se pregătesc de un moment istoric, cu frica unui „EuroMaidan pe dos”. Jocul Rusiei în scrutinul de duminică

Sondajele de opinie indică faptul că doar 4-6 partide vor întruni pragul electoral de 6%. Pentru a guverna, au nevoie de 51 de mandate. Niciun partid nu se apropie de acest număr, astfel că esențială după alegerile de duminică va fi componența coaliției de guvernare. Există trei scenarii posibile în acest moment, unele mai puțin dezirabile pentru viitorul european al Moldovei decât altele.

1. Un prim scenariu vorbește de o recoalizare a principalelor trei partide considerate proeuropene (PLDM, PD, PL).

2. Al doilea scenariu este o coaliție de stânga, între comuniștii lui Vladimir Voronin – PCRM și alte două partide de stânga cu lideri apropiați Kremlinului – Patria și Partidul Socialiștilor (PSRM).

3. A treia variantă este o mare coaliție a proeuropenilor din PLDM și PD cu comuniștii PCRM, aceștia din urmă afișând acum un program aparent reformat și mai interesat de apropierea de UE. Acesta este un scenariu-capcană, însă, avertizează unii experți consultați de gândul, care susțin că o asemenea alianță este exact ceea ce vrea Vladimir Putin.

Serviciile de informații și de securitate ale statului sunt în alertă, căutând „agitatori” filoruși dornici să facă un „EuroMaidan” inversat. Consiliul Suprem de Securitate s-a întrunit luni, după ce Serviciul de Informații și Securitate a anunțat „activarea unor forțe” „pe palier intern, dar și de sorginte externă”, al căror scop este „subminarea cadrului național de securitate”. Un alt aspect de remarcat este evoluția cursului euro-leu moldovenesc în ultimele săptămâni, băncile rusești intervenind serios pe o piață deja vulnerabilizată de scandaluri precum cel de la Banca de Economii a Moldovei.

În acest moment, cheia acestor alegeri poate sta, la fel ca în 16 noiembrie, în România, în votul diasporei moldovenești. O prezență ridicată la urne este în avantajul forțelor proeuropene. România va da și ea un semnal de susținere a acestor forțe, președintele ales, Klaus Iohannis, urmând să meargă vineri la Chișinău, conform surselor gândul.

La fel cum a făcut-o și înainte de alegerile prezidențiale din România, unde a existat o mobilizare impresionantă la vot, inclusiv în rândul alegătorilor cu dublă cetățenie – română și moldovenească -, gândul îi îndeamnă pe toți cetățenii cu drept de vot ai Republicii Moldova, în special pe cei din afara granițelor, să voteze duminică, pentru a fi reprezentați în următoarea putere politică a țării.

Dacă sunteți de peste Prut și credeți că puteți să vă convingeți conaționalii să voteze duminică, trimiteți scrisorile voastre pe adresa [email protected].

Vă invităm să citiți mai jos, o analiză marca Gândul.info a alegerilor din R. Moldova:

La sfârșitul acestei săptămâni, pe cetățenii de peste Prut îi așteaptă un „moment istoric”. Astfel a descris Bogdan Aurescu, marți, în primele lui declarații de presă de la preluarea portofoliului de ministru de Externe, alegerile legislative din Republica Moldova, care vor avea loc duminică. Aurescu nu este singurul oficial care descrie acest scrutin drept unul de o importanță covârșitoare nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru interesele României și ale Uniunii Europene. De altfel, președintele ales, Klaus Iohannis, va merge vineri la Chișinău, în semn de susținere față de partidele care candidează pe platforme proeuropene. Lui îi va urma, în 1 decembrie, și noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, care a decis ca Republica Moldova post-alegeri să fie prima sa deplasare externă în calitate de șef al diplomației române.

La un prim nivel, miza legislativelor din Moldova este următoarea: sunt puse la bătaie toate cele 101 mandate ale parlamentului; pentru a guverna, un partid sau o coaliție au nevoie de cel puțin 51 de mandate; partidul cu cele mai multe voturi dă premierul; tot raportul de forțe din parlament va da (dacă nu vor fi alegeri anticipate), peste mai puțin de doi ani, și următorul președinte al Republicii Moldova, care are nevoie de 61 de voturi pentru a fi ales în funcție.

Există, însă, și alte mize, legate mai ales de presiunile geopolitice ale momentului. Într-o mare măsură, votul din Republica Moldova este și un vot care decide orientarea țării – către Est sau consolidarea orientării către Vest. În prezent, taberele sunt aproape egale. 44% dintre cei chestionați într-un sondaj IMAS citat de Mediafax consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, în vreme ce 43% optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia. În ciuda liberalizării regimului de vize și a ratificării Acordului de Asociere și de Liber Schimb UE-R. Moldova, cel care, în Ucraina, a declanșat EuroMaidanul, politicienii proeuropeni tot nu au reușit să câștige teren considerabil în fața comuniștilor și a filorușilor. Așteptările pe care oamenii le-au avut de la guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele, iar legăturile cu Rusia sunt în continuare foarte puternice, explică pentru gândul Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe din Republica Moldova.

O cheie pentru deznodământul acestor alegeri va fi prezența la vot, mai ales în România și în alte țări euroene în care se află diaspora moldovenească. La ultimele alegeri, amintește Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, diaspora a decis patru mandate. De această dată, unii experți se așteaptă la un vot și mai „greu” al moldovenilor din străinătate, care ar putea ajunge și la 5-6%, luându-se în calcul și redistribuirea voturilor din Parlament, de la partidele care nu au întrunit pragul electoral. Un motiv pentru un asemenea pronostic este experiența de la alegerile pentru președintele României, unde au votat și mii de oameni cu dublă cetățenie. „Există un fenomen de contagiune. Moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România”, explică pentru gândul Dan Dungaciu.

Dată fiind importanța unei prezențe mari la vot pentru continuarea și legitimitatea parcursului proeuropean al Republicii Moldova, drum în care România a investit ani de asistență tehnică, politică și financiară, gândul lansează același apel de mobilizare la vot pe care l-a lansat și în cazul alegerilor prezidențiale din țara noastră.

Pentru o mai bună înțelegere a importanței acestui scrutin, vă prezentăm dosarul complet al alegerilor din Republica Moldova: cine candidează, ce spun sondajele, ce spun experții:

Cine candidează și cum se dă lupta Est-Vest

21 de partide, un bloc electoral și patru candidați independenți s-au înscris pentru a participa la alegerile legislative care vor avea loc duminică în Republica Moldova (sursa: Unimedia.md):

1. Partidul Democrat; 2. Partidul Popular Creștin Democrat; 3. Partidul „Forța Poporului”; 4. Partidul Liberal Democrat; 5. Partidul Liberal Reformator; 6. Partidul Comunist Reformator; 7. Partidul Politic „Mișcarea Populară Antimafie”; 8. Partidul Național Liberal; 9. Partidul Socialiștilor; 10. Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”; 11. Partidul „Democrația Acasă”; 12. Partidul Popular; 13. Partidul Comuniștilor; 14. Partidul Liberal; 15. Partidul Renașterii; 16. Partidul „Patria”; 17. Partidul „Acțiunea Democratică”; 18. Partidul Verde Ecologist; 19. Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”; 20. Oleg Cernei, candidat independent; 21. Oleg Brega, candidat independent; 22. Partidul Patrioților; 23. Valeriu Pleșca, candidat independent; 24. Anatolie Doga, candidat independent; 25. Partidul „Uniunea Centristă din Moldova”; 26. Partidul Politic „Pentru Neam și Țară”.

Partidele cu șanse să intre în Parlament și, deci, să negocieze coaliții sunt, în acest moment: Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) și Partidul Liberal (PL) – considerate proeuropene; Partidul Comunist (PCRM) și alte două partide de stânga conduse de apropiați ai Kremlinului – Partidul Patria și Partidul Socialist (PSRM) – acestea trei sunt considerate pro-Rusia, cu toate că, pentru a se pregăti de alegeri, Vladimir Voronin a încercat o nouă „schimbare la față” a orientării formațiunii sale, despre care spune acum că nu se opune parcursului european al țării.

Dan Dungaciu amintește, însă, că am mai asistat la o asemenea reorientare din partea lui Voronin și în 2007: „În 2005, PCRM a câștigat alegerile cu un slogan de integrare europeană. Această iluzie a durat cam până în 2007, iar în 2009, guvernul comunist a sfârșit prin a omorî oameni pe stradă”.

În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși circa 3 milioane de alegători.

Ce spun sondajele

Un sondaj IMAS comandat de agenția IPN, realizat la începutul lunii noiembrie și publicat sâmbătă, îi plasează pe comuniști pe primul loc la intenția de vot. Procentele pentru primele partide arată astfel: PCRM ar obține 19,6%, fiind urmat de PLDM cu 17,2%, PDM cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% și Partidul Liberal, cu 8,5%. PSRM se află în acest sondaj sub pragul electoral, cu 5,3%, în timp ce numărul indecișilor este de 9,6%.

Alte două sondaje de opinie au fost prezentate marți și dau următoarele procente:

Sondaj realizat de Centrul de Cercetare Sociologică (CCSM) și citat de Unimedia.md

Sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, prezentat de Unimedia.md

Mai jos, rezultatele de la ultimele cinci tururi de scrutin (clic pentru a mări// sursa: eDemocracy.md):

Comparând sondajele pentru alegerile de duminică și rezultatele de la ultimele alegeri și ținând cont de faptul că Republica Moldova se află, de cinci ani, pe un drum de integrare europeană, care s-a concretizat inclusiv cu eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni, dar și cu ratificarea Acordului de asociere și liber-schimb, se cuvine să facem câteva observații: deși Partidul Comunist a pierdut procente, electoratul lui nu și-a schimbat atașamentele ideologice, el fiind divizat de Socialiștii lui Dodon și de cei de la Patria, partidul condus de charismaticul Renato Usatîi. Electoratul comunist continuă să fie numeros în Republica Moldova și pentru că baza lui – vârstnicii și cei din mediul rural – continuă să fie în țară și nu a emigrat. În fine, trebuie menționat eșecul partidelor proeuropene din R. Moldova de a capitaliza succesele recente. În schimb, aceste partide s-au angajat în lupte interne, iar imaginea lor a fost puternic afectată de scandaluri de corupție.

Scenarii

Toți experții contactați de gândul văd trei scenarii principalele în ceea ce privește variantele de coalizare după aceste alegeri. Diferențele, după cum vom observa, apar la interpretări:

Scenariul 1 – se reface coaliția proeuropeană, cu PLDM, PD, PL (coaliție centru-dreapta – centrul-stânga). Premierul va veni de la PLDM, actualul prim-ministru, Iurie Leancă. Acesta este deznodământul preferat și la București.

Scenariul 2 – comuniștii revin la guvernare, cu următoarea coaliție: PCRM-PSRM-Patria.

Scenariul 3 – comuniștii revin la guvernare, dar alături de proeuropeni: PCRM-PLDM-PD.

Scenariile nr. 2 și 3 au numeroase dezavantaje și riscă să destabilizeze serios nu doar R. Moldova, ci și regiunea. Amănuntul care ar putea scoate de pe masă a doua variantă este că liderii celor trei partide (Voronin, Dodon, Ustîi) nu se suportă, iar antipatiile personale par mai puternice decât ambițiile lor politice. Plus, Patria ar putea să nu întrunească pragul electoral de 6%.

Cât despre cea de-a treia variantă, ea este negată în plan oficial de proeuropeni, cei trei „Vlazi” importanți din Republica Moldova (Vladimir Voronin, Vlad Filat si Vladimir Plahotniuc) spunând că nu se vor întâlni în aceeași coaliție. Chiar și așa, analiștii de la Chișinău spun că au avut loc întâlniri de tatonare a terenului,

Ce spun experții contactați de gândul despre cele trei scenarii

Oazu Nantoi, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice din Republica Moldova: „Azi, e imposibil de prezis care va fi raportul de forțe în Parlament. Teoretic, ar trebui să vedem reproducerea alianței PLDM, PD, PL, dar e greu de prezis dacă vor avea suficiente voturi. Dacă aceste trei partide nu vor avea suficiente voturi, cuvântul decisiv va aparține Partidului Comunist, care și-a schimbat atitudinea și a zis că nu are de gând să renunțe la Acordul de Asociere și de Liber Schimb”. Nantoi se numără printre cei care nu văd posibilă o coaliție PCRM-PSRM-Patria, pentru că aceste partide nu par să fie capabile să colaboreze. Dar, dacă se va ajunge la un asemenea scenariu, se va repeta scenariul ucrainean și vom asista la o destabilizare gravă a Republicii Moldova: „Nu cred că dl. Voronin e încântat să repete politicile lui Ianukovici”.

Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice și politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova, despre poziția pe care PCRM continuă să o aibă în peisajul electoral de peste Prut: „Așteptările care au fost investite în guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele. Cu toate că sunt și rezultate, sunt și scandaluri. Există, în continuare, o tradiție socialistă în Republica Moldova. Mai e și mentalitatea: indiferent cât de mari ar fi succesele proeuropenilor, o mare parte din electorat e orientată tot spre Federația Rusă”.

În ultimii ani, oamenii au văzut că le era mai greu să călătorească în Europa decât în Rusia, unde puteau vorbi rusa și puteau munci, mai spune expertul. „O parte din nucleul dur al PCRM a fugit către Patria, care atrage tineri, și către PSRM, care mizează pe ortodoxism”, adaugă Juc.

„Comuniștii s-au schimbat, nu trebuie să ne temem de PCRM ca înainte”, subliniază Victor Juc, un punct cu care nu toți experții contactați de gândul sunt de acord. De asemenea, Juc consideră că diaspora are un rol minimal în aceste alegeri: „Diaspora moldovenească nu e organizată, mai greu se asociază. Ea vede ce s-a întâmplat acum în România și zice ‘bravo celor care au conștientizat că fiecare vot contează’, dar nu vor ieși la vot”, ne-a mai spus Victor Juc.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române: „O coaliție PCRM-Patria-PSRM este scenariul negru, un scenariu teoretic. Dar este puțin probabil să se ajungă la asta, pentru că liderii nu se suportă”. O alianță PLDM-PD-PL este posibilă în acest moment, sondajele sugerând că ar avea 51% din mandate. Sondajele nu vorbesc însă despre votul din România și din diaspora, care au puterea de a cântări foarte greu în favoarea proeuropenilor. „Scenariul gri”, după cum îl etichetează expertul român este cel al unei „monstruoase coaliții” a PLDM și PD cu „PCRM-ul purificat de elementele radicale, care se tramsformă precum Făt-Frumos într-un partid proeuropean”. Acesta este, după Dan Dungaciu, cel mai periculos scenariu, care, dacă se va transforma în realitate, va arăta că integrarea europeană a R. Moldova nu este ireversibilă. „Cei care vorbesc azi că e acceptabil scenariul gri uită că România a girat în 2005 un astfel de mandat” și comuniștii au întors macazul din 2005 până la protestele sângeroase din 2009.

„Scenariul gri” descris de Dungaciu este varianta cea mai bună pentru Kremlin, dar și pentru Bruxelles, deși niciuna dintre părți nu o recunoaște deschis. Pe de-o parte, Vladimir Putin ar avea oameni fideli în guvernarea de la Chișinău, prin care să își exercite influența, iar Bruxelles-ul ar putea spune că proeuropenii rămân la guvernare, angajai în integrarea europeană, spune expertul citat: „Va fi un fel de ‘noi ne facem că vă integrăm, voi vă faceți că vă integrați'”.

„Fenomen de contagiune” după alegerile din România

Cât despre votul diasporei și al indecișilor, Dan Dungaciu crede că poate fi decisiv: „La ultimele alegeri, votul diasporei a adus 4% (patru mandate). Importanța lui nu va fi la nivelul votului din România, dar, procedural vorbind, ar putea fi foarte important și se vor putea adăuga 5-6 procente, luând în calcul și redistribuirea votului”.

Dungaciu vorbește despre existența unui „fenomen de contagiune” după alegerile din România: „moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România și au votat și ei”. Entuziasmul care a cuprins electoratul la alegerile pentru președintele României se poate replica, fie și la un nivel distinct, și în scrutinul de duminică.

Cât de mult vor conta prezența la vot și diaspora

Europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu (PPE) a găsit o altă asemănare între alegerile din România și cele din R. Moldova: numărul insuficient de secții de votare din străinătate – de această dată, „străinătatea” fiind România. Nu există o statistică oficială referitoare la numărul tinerilor din Republica Moldova aflați la studii în România, dar numărul lor este estimat la peste 15.000, în condițiile în care statul român acordă anual 5.000 de burse pentru studenții din Republica Moldova, conform Digi24. Peste două mii de basarabeni care locuiesc în Craiova, Târgu Jiu sau Petroșani vor trebui să vină la București pentru a vota. Prin urmare, Marinescu i-a trimis o scrisoare premierului Iurie Leancă, căruia i-a cerut să înființeze o secție de vot în Craiova.

Luni, eurodeputatul a fost informat că nu se mai pot înființa secții suplimentare de vot pentru basarabenii din România (clic pentru a mări):

Printre cei care au lansat apeluri de mobilizare a basarabenilor la vot se numără și Asociația pentru Implementarea Democrației, care, într-un comunicat remis gândul, „încurajează cetățenii Republicii Moldova să își exercite dreptul fundamental de a vota în scrutinul ce se va desfășura duminică, 30 noiembrie 2014, și să voteze pentru valorile europene și euroatlantice, pentru democrație și pentru continuarea și susținerea demersurilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și NATO”.

„De asemenea, Asociația pentru Implementarea Democrației solicită tuturor instituțiilor și persoanelor responsabile să asigure condițiile necesare pentru ca toți cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul României să își poată exercita, duminică, 30 noiembrie 2014, dreptul fundamental de a vota”, se mai arată în comunicatul citat.

Cum se văd alegerile din R. Moldova în Parlamentul European

O altă încercare de a cotracara retorica anti-europeană promovată de unele forțe politice înainte de alegeri, europarlamentarul român Andi Cristea (PSD/S&D), președinte al delegației R. Moldova-UE din Parlamentul European, a realizat două animații, una cu subtitrări în rusă, în care prezintă avantajele apropierii Moldovei de UE: „Cred că, din păcate, există un deficit de comunicare din partea UE, care ar trebui să combata într-o manieră mai fermă dezinformarea și propaganda la care sunt expuși cetățenii Republicii Moldova. Rezultatul acestei propagande este ce vedem în campania din R Moldova – polarizare, partizanat, divizare a societății. Oamenii din R. Moldova au dreptul și merită să știe în mod obiectiv, real, care sunt beneficiile apropierii de Europa și a împlementării Acordului de Asociere”, a povestit Cristea pentru gândul.

Întrebat dacă, nu cumva, ratificarea Acordului de Asociere și Liber Schimb UE-R. Moldova de către Parlamentul European chiar înainte de alegerile legislative este o încurajare pentru partidele proeuropene, Cristea ne-a răspuns: „Ratificarea a fost o recunoaștere a progreselor realizate, a ambiției oamenilor din R. Moldova și a instituțiilor, a fost transmiterea unui mesaj clar de sprijin și încurajare a aspirațiilor legitime. R. Moldova are vocație europeană, Parlamentul European a recunoscut asta”.

„Uitându-ne la campania electorală, vedem și riscuri”, mai spune eurodeputatul român. „Aș enumera polarizarea accentuată a societății, retorica anti-europeană, propaganda toxică despre relația UE-RM. Este mai necesar ca oricând ca oamenii din R.Moldova să construiască un consens, un proiect național cu referire la calea de urmat – decât o strategie pe termen scurt, mai bine o viziune pe termen lung”.

Mobilizarea serviciilor pentru evitarea unui scenariu violent

Ultima săptămână de campanie din Republica Moldova a adus o mobilizare puternică la nivelul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și al poliției, existând în ultima perioadă și acțiuni în forță către unii suspecți.

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a întrunit, luni, la convocarea președintelui Nicolae Timofti, după ce SIS a anunțat activarea „unor forțe în direcția subminării cadrului național de securitate”, potrivit Mediafax. SIS a anunțat vineri că este vorba despre forțe atât „pe palier intern, cât și de sorginte externă” și a îndemnat populația la vigilență.

Un alt aspect de remarcat este evoluția cursului euro-leu moldovenesc în ultimele săptămâni, băncile rusești intervenind serios pe o piață deja vulnerabilizată de scandaluri precum cel de la Banca de Economii a Moldovei.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis