Aleksandr Lukașenko se află în vizită la Kiev în timp ce negocierile de pace trenează

Dar potrivit surselor din cadrul puterii ucrainene, Lukașenko, oaia neagră a occidentalilor, ar urma să ceară Kievului să îl ajute să se apropie de Europa, pentru a lua distanță de Rusia, din ce în ce mai izolată.

Lukașenko va fi primit în cursul după-amiezii de omologul său prooccidental Petro Poroșenko. Nicio conferință de presă nu este prevăzută în cadrul acestei vizite scurte.

Aceasta are loc în ziua evocată pentru negocierile între reprezentanții ucraineni și rebeli la Minsk pentru relansarea procesului de pace în estul rebel al Ucrainei, unde au murit peste 4.700 de persoane în opt luni de conflict.

Data a fost avansată de președintele Poroșenko, presat de Occident care vrea ca negocierile să progreseze.

Protagoniștii nu au reușit însă să confirme această dată, nici chiar să avanseze una, în pofida organizării unei videoconferințe vineri.

EXCLUSIV De ce Bucureștiul are nevoie de un primar empatic față de problemele oamenilor. Momentul halucinant când fostul edil Nicușor Dan i-a sfidat pe locatarii unui bloc din Sectorul 5, iar unei femei i s-a făcut rău și a ajuns direct la spital

05:30

EXCLUSIV Fiul celebrului doctor Ciomu a fost audiat de procurori într-un scandal amoros legat de soția unui lider interlop foarte periculos. „Crezi că Poliția mă sperie pe mine?”

05:00

„Nu există nicio informație nouă în ceea ce privește data întâlnirii de la Minsk”, a declarat duminică pentru AFP Denis Pușilin, reprezentant al Republicii autoproclamate Donețk (DNR).

„Pentru moment, nici măcar nu este clar dacă este vorba despre o întâlnire la Mink sau de o (nouă) videoconferință”, a subliniat Vladislav Deinego, reprezentantul Republicii autoproclamate Lugansk (LNR).

Germania, principalul mediator european în criza ucraineană, a subliniat în mai multe reprize în această săptămână importanța unei întâlniri „fizice” între rebeli și Grupul de contact format din reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și OSCE.

După un apel în acest sens al șefului diplomației germane Frank-Walter Steinmeier, vineri, la Kiev, cancelarul Angela Merkel a abordat dosarul în cadrul unei discuții telefonice avute sâmbătă cu Poroșenko.

„Este crucial să se organizeze întâlnirea” de la Minsk pentru găsirea unui acord privind zona tampon de-a lungul liniei de front, „stabilirea unui plan de retragere a trupelor și eliberarea ostaticilor”, a declarat președinția ucraineană într-un comunicat despre această discuție.

Principalul punct de dezacord este solicitarea separatiștilor ca Kievul să reia finanțarea zonelor rebele, întreruptă la jumătatea lui noiembrie.

Kievul cere în schimb să fie anulate rezultatele votului separatist din noiembrie în cele două republici autoproclamate, care în opinia sa au subminat acordurile de pace încheiate la 5 septembrie în capitala belarusă.

În pofida întârzierii negocierilor, noul armistițiu instaurat la 9 decembrie în estul Ucrainei continuă să fie respectat la nivel global.

„Nu au fost morți în rândul militarilor ucraineni în cursul ultimelor 24 de ore”, s-a felicitat duminică un purtător de cuvânt militari, Andri Lisenko, anunțând patru răniți.

În timp ce vizita președintelui belarus la Kiev va fi urmată luni de cea a omologului său kazah, un oficial ucrainean a declarat pentru AFP că cei doi oameni politici, aliați tradiționali ai Moscovei, ar încerca de acum să își facă din liderii prooccidentali ucraineni avocații lor în Occident.

Lukașenko și Nazarbaiev „au simțit slăbiciunea lui (Vladimir) Putin” și vor ca „Ucraina să îi ajute să își amelioreze relațiile cu Europa”, a declarat pentru AFP acest oficial sub acoperirea anonimatului.

Potrivit unor experți, liderii celor două foste republici sovietice se tem de o agresiune rusă împotriva țării lor după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în martie și susținerea acordată rebelilor în conflictul armat din estul Ucrainei.

Evenimentele din Ucraina au declanșat cea mai gravă confruntare politică de la sfârșitul Războiului Rece între Occident și Rusia, afectată de sancțiunile occidentale care au provocat deja o criză monetară gravă.