Alice Weidel, candidatul AfD, îl depășește pe liderul CDU în preferințele pentru postul de cancelar al GERMANIEI

Alice Weidel, candidatul la funcția de cancelar al partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), l-a depășit pe Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU, centru-dreapta), în preferințele de vot, ceea ce ar putea produce o surpriză în scrutinul parlamentar anticipat care ar putea avea loc în februarie.

Conform unui sondaj al Institutului Insa, comandat de publicația Bild, 24% dintre germani ar vota-o pe Alice Weidel în mod direct cancelar. Friedrich Merz este la nivelul de 20%, fiind urmat de cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), creditat cu 15%. Robert Habeck, candidatul Alianței ’90/Verzi are o popularitate de 14%, potrivit datelor prezentate de publicația Die Welt.

În tendințele de vot la nivelul partidelor, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) este pe primul loc cu 32%, urmată de partidul AfD cu 20%. Social-democrații (SPD) sunt la nivelul de 16%, iar Alianța ’90/Verzi la 12%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, stânga) este creditată cu 8% din intențiile de vot, iar Partidul Liber-Democrat (FDP, centru-dreapta), cu 5%.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „America nu mai poate să controleze lumea, dar trebuie să fie cea mai mare putere”

09:30

METEO Meteorologii BBC Weather, avertisment meteo pentru București: Când vine „iarna secolului”?

09:26

Chiar dacă în Germania cancelarul nu este ales prin vot direct, creșterea popularității lui Alice Weidel ar putea indica o tendință favorabilă partidului extremist Alternativă pentru Germania (AfD), ceea ce ar putea provoca surprize în scrutinul parlamentar anticipat, declanșat după destrămarea coaliției lui Olaf Scholz.

Alice Weidel vrea reducerea integrării Germaniei în UE

Alice Weidel, co-președintele partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tocmai a criticat dur politicile ”socialiste” ale Uniunii Europene și a pledat pentru revenirea la o organizație axată doar pe relații comerciale libere, prin inversarea integrării comunitare.

”Noi nu considerăm că Uniunea Europeană, cu actualul statut, este o instituție care funcționează bine. Avem nevoie de comerț liber între țările europene, dar nu avem nevoie de atât de multă birocrație. Comisia Europeană, care de fapt nu este votată de alegători, are putere executivă, are și prerogative legislative, dar este o instituție care nu este aleasă prin vot. Este un deficit democratic uriaș”, a afirmat Alice Weidel într-un interviu acordat grupului media Bloomberg.

Întrebată dacă Berlinul ar reveni la marca germană în eventualitatea retragerii din Uniunea Europeană, Alice Weidel a evocat ideea unui Bloc comunitar axat doar pe relații de liber-schimb.

”Aceasta este întreaga discuție în jurul DEXIT (retragerea Germaniei din UE – n.red.). Tratatele europene trebuie reformate, astfel încât fiecare țară din UE să aibă dreptul la veto împotriva Comisiei Europene. Spre exemplu, Guvernul Germaniei poate spune: OK, nu suntem de acord, spunem nu. Deci, dreptul de veto în tratatele europene. Iar dacă o țară se opune prin veto politicilor UE, de ce să nu intre automat într-o zonă de liber-schimb?!”, a explicat Alice Weidel.

”Eu recomand puternic o zonă de liber-schimb, pentru că toți birocrații, mii dintre ei, care consumă banii contribuabililor, nu fac altceva decât să afecteze competiția reală între statele membre. Nu avem nevoie de toți acești birocrați care nu au nicio idee despre ceea ce fac și distrug bazele noastre în Uniunea Europeană. Politicile socialiste au distrus mecanismele economiei de piață”, a subliniat Alice Weidel.

Foto: Profimedia

Video: WELT TV

Citește și:

Reuters: CHINA va emite obligațiuni în valoare de 411 miliarde de dolari, în efortul de stimulare a economiei

Elveția și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de consolidare a relațiilor COMERCIALE bilaterale

Cetățean chinez acuzat că este agent al Beijingului, inculpat în contextul alegerilor locale din California

ANALIZĂ Bloomberg: BCE pregătește SANCȚIONAREA băncilor din spațiul UE care ignoră măsurile de consolidare a rezilienței