ANALIZĂ | Scrutinul prezidențial din Egipt cu rezultat anticipat /Regimul autoritarist și mizele depășirii conflictului dintre Israel și Hamas

Președintele autoritarist Abdel Fattah al-Sisi, propulsat la putere în urma loviturii de stat militare din 2013, este favorit să obțină un nou mandat în scrutinul prezidențial programat în perioada 10-12 decembrie, în condițiile în care, deși este criticat pentru situația gravă a drepturilor omului și pentru criza economică, rămâne un actor important la nivel regional, mai ales în contextul conflictului dintre Israel și grupul Hamas.

Aproximativ 67 de milioane de egipteni sunt chemați la urne, candidații fiind, în afară de Abdel Fattah al-Sisi, președinte din 2014, Farid Zahran, liderul Partidului Social-Democrat (centru-stânga), Abdel Sanad Yamama, liderul formațiunii liberale Al Wafd, și Hazem Omar, liderul Partidului Republican (dreapta).

Ahmed al-Tantawy, principalul candidat al opoziției, a fost exclus din cursa electorală în octombrie și este judecat, iar presa independentă se confruntă cu restricții.

VIDEO Marius Tucă spune că marele câștigător al alegerilor pentru Primăria Capitalei este Ilie Bolojan

21:41

LIVE 🚨 A început numărătoarea voturilor: Cine a câștigat alegerile în București și Buzău

21:33

Regimul autoritarist condus de Abdel Fattah al-Sisi este criticat constant din cauza situației drepturilor omului, iar Egiptul se confruntă cu o criză economică profundă, marcată de o inflație de aproximativ 40%.

Deși a promis stabilitate și prosperitate în urmă cu zece ani, președintele Abdel Fattah al-Sisi se confruntă cu o erodare puternică a popularității.

”Egiptul continuă să se prăbușească, se confruntă cu o criză financiară masivă, iar populația este afectată grav de sărăcie. Chiar dacă regimul invocă șocuri externe, efecte ale crizei mondiale, nu poate ascunde propria responsabilitate pentru inflație. Poate cenzura și poate reprima vocile critice, dar nu poate ascunde adevărul”, afirmă Timothy Kaldas, analist la Institutul Tahrir pentru Politicile Orientului Mijlociu, citat de cotidianul Le Monde.

Timothy Kaldas consideră că scrutinul din Egipt este un ”simulacru”, în contextul sistemului politic autoritarist din Egipt.

Singura problemă ar putea fi că, pe fondul problemelor politice și economice, prezența la urne ar putea fi scăzută, ceea ce l-ar putea plasa într-o situație delicată pe liderul autoritarist de la Cairo.

”În acest context, este aplicată o combinație de acte de intimidare și tactici de mituire. Profesorii și funcționarii publici sunt amenințați cu efecte ale absenței de la vot, iar oamenii de rând primesc bani și transport gratuit pentru a veni la votare”, afirmă Nancy Okail, analist la Centrul pentru Politici Internaționale (CIP), potrivit postului de televiziune Al Jazeera.

În pofida problemelor democratice grave, Egiptul menține un rol de echilibru în Orientul Mijlociu

Egiptul continuă să joace un rol strategic în Orientul Mijlociu, în contextul relațiilor diplomatice cu Israelul și al intermedierii negocierilor cu grupurile militante palestiniene Hamas și Jihadul Islamic.

Făcând abstracție de regimul de la Cairo, Statele Unite consideră Egiptul ”partenere și prieten”, iar cooperarea bilaterală are rolul ”promovării securității regionale”, conform Departamentului de Stat de la Washington.

Rusia și China mențin, la rândul lor, relații bune cu regimul de la Cairo. Rolul important al Egiptului, inclusiv poziționarea geografică s-au evidențiat în contextul actualului conflict dintre Israel și grupul Hamas. Egiptul participă, alături de Qatar și de SUA, la negocieri, iar asistența umanitară internațională în Fâșia Gaza este furnizată prin punctul vamal Rafah, situat la frontiera cu Egiptul.

Egiptul își menține rolul de partener de conjunctură în Orientul Mijlociu pentru principalele puteri, în pofida rezultatului prefigurat al scrutinului prezidențial, care va fi marcat de vicii fundamentale în materie de stat de drept, transparență și norme democratice.

Foto: Profimedia

Citește și:

Financial Times: Lumea nu se poate proteja de Trump /Un nou mandat de președinte al SUA ar afecta aliații din Europa și Asia, inclusiv România