AP: Demonstranții vor schimbarea și cer o Românie curată

Proteste ample au urmat după incendiul de la clubul de noapte, pe 30 octombrie, provocat, în opinia multor români, de o slabă aplicare a reglementărilor și de corupție, comentează Associated Press. Ele au continuat inclusiv după ce fostul premier Victor Ponta a demisionat miercuri, relevând astfel profunda nemulțumire socială față de o ordine politică adesea coruptă care a condus țara de la tranziția de la dictatura comunistă la democrație, în urmă cu un sfert de secol, scrie Alison Mutler.

Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat că incendiul de la clubul de noapte s-a dovedit a fi „ultima picătură”, din cauza sentimentului răspândit „că oricare dintre noi am fi putut fi acolo”.

FLASH NEWS Un parlamentar AUR s-a prezentat la audierile miniștrilor din Guvernul Mureșan, în ciuda deciziei partidului. Ce spune despre posibilele repercusiuni

15:21

REACȚIE Premierul desemnat Siegfried Mureșan, care reprezintă partidul care a luat 14% în alegeri, spune că votul împotriva sa este un vot „împotriva intereselor României”

15:06

„Oamenii simt nevoia de schimbare, de fețe noi. Avem aceleași fețe de 25 de ani, iar acest lucru a condus la această revoltă, având în vedere că există o reală lipsă de competiție”, a declarat Pârvulescu, decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.

Procurori anticorupție duri, conduși de Laura Codruța Kovesi, au intensificat o campanie anticorupție în ultimii doi ani, obținând un număr-record de 1.051 de condamnări în 2014, de la 743 cu un an înainte, iar anul acesta se așteaptă ca numărul să crească. Printre cei condamnați începând din ianuarie 2014 se află un fost premier, șapte foști miniștri, un fost vicepremier, patru parlamentari și un eurodeputat, 39 de primari, 25 de magistrați și doi magnați din lumea afacerilor.

Toate partidele importante din Parlamentul României au fost afectate de anchete de corupție și condamnări – de la Partidul Social Democrat (PSD, la putere) și partenerul său de coaliție Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și până la Partidul Liberal (PNL, opoziție) – ceea ce a condus la credința că politicienii intră în politică pentru a se îmbogăți. Însă, deoarece numeroși parlamentari critică această campanie anticorupție, soluțiile nu sunt clare, iar vechea gardă pare să nu predea ușor puterea și să renunțe la modul în care face politică.

Situația „este atât de fluidă în acest moment, vechea gardă este atât de îndărăcinată, iar protestatarii nu constituie un grup unic care să știe cum vrea să arate viitorul – altfel decât că vrea ca sistemul actual să dispară”, a declarat într-un interviu pentru AP Daniel Brett, un expert în România și profesor la Open University. „În acest moment toată lumea vrea să scape de vechiul sistem, dar nimeni nu știe cu ce să-l înlocuiască sau cum să-l înlocuiască”, a adăugat el.

– Democrație de fațadă

În afară de corupție, protestatarii – care au ieșit pe stradă în capitală și în alte orașe în ultimele zile – i-au condamnat pe politicieni pentru faptul că sunt aroganți și desprinși de problemele oamenilor obișnuiți.

Aproximativ două mii de persoane au blocat sâmbătă seara Piața Universității, locul tradițional al protestelor antiguvernamentale în România.

„Vrem schimbare de la cei care ne conduc, vrem să ne respecte, să fie mai puțină corupție”, a declarat Octavian Rachita, un grafician în vârstă de 30 de ani care a protestat în ultimele cinci zile. El ținea un banner pe care se putea citi „Noi trebuie să fim schimbarea pe care vrem să o vedem”.

Arhitecta Aniela Ban, în vârstă tot de 30 de ani, a declarat că ea vrea „să se simtă mai în siguranță”.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost din cauza corupției. Avem nevoie de un sistem medical și de educație mai bun și de o presă care nu distorsionează evenimentele”, a spus ea.

Protestele par că i-au prins pe lideri cu garda jos.

Au fost „un șoc pentru politicieni. Nu s-au așteptat”, a declarat Pârvulescu. „Aceste proteste sunt despre democratizarea României. Oamenii vor mai multă democrație. Democrația noastră este o fațadă, este praf în ochi”, a adăugat el.

Protestatarii și-au îndreptat furia și către bogata și puternica Biserică Ortodoxă Română (BOR), pe care o acuză că a eșuat să răspundă efuziunii doliului național după incendiu. Presiunea ca statul să reducă privilegiile financiare ale bisericii a început deja să crească.

„Vrem spitale, nu catedrale!” a fost unul dintre sloganurile pe care protestatarii le-au strigat săptămâna trecută.

– Proteste ciclice

Proteste au loc în mod ciclic în România, începând cu revolta anticomunistă din 1989, prin care fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost îndepărtat de la putere și executat, și în care au fost ucise peste 1.300 de persoane.

Ponta a venit la putere în mai 2012, la două luni după proteste de stradă majore, promițând schimbarea, dar între timp i-a înfuriat pe români prin renegarea promisiunilor de reformă. El a refuzat să demisioneze după ce a fost acuzat, în iunie 2012, că și-a plagiat teza de doctorat în 2003, și a refuzat din nou să demisioneze după ce procurorii au anunțat, în iunie 2015 că-l anchetează pentru evaziune fiscală, spălare de bani și conflict de interese în legătură cu activitatea sa ca avocat în perioada 2007-2008. El neagă orice fapte reprobabile.

Procurorii l-au anchetat, de asemenea, pe fostul ministru al Finanțelor lui Ponta, Darius Vâlcov, care este acuzat că a luat două milioane de euro mită pe când era primarul Slatinei. Procurorii afirmă că Vâlcov, care a demisionat în martie 2015, a ascuns tablouri de Picaso și Renoir și trei kilograme de aur în seiful unui prieten.

Președintele Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului și un etnic german care l-a învins în mod surprinzător pe Ponta în alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, a venit la putere tot în urma unei revolte spontane. Acea mișcare de protest a fost declanșată de expatriați români care s-au adunat în capitale europene și nu numai pentru a protesta față de reglementări care le îngreunau votul în acest scrutin național.

El a fost un jucător-cheie săptămâna aceasta, anunțând un premier interimar și întâlnindu-se cu grupuri civice, vineri, la consultări pe tema schimbărilor sociale dorite de protestatari.

„România vrea o nouă abordare și un nou mod de a face politică”, declara Iohannis vineri.