ARMA lui Putin în conflictul cu Ucraina, care i-ar putea aduce pe ruși la granița cu România. Corespondență Gândul din R. Moldova

Contrar discursului public comun privind criza din Ucraina, conflictul pe care îl vedem acum în regiune este unul interstatal, întreRusia și Ucraina, a atras atenția Vladimir Socor, analist politic al Jamestown Foundation, în cadrul celui de-al treilea Forum UE-Moldova, care a avut loc zilele trecute la Bălți. Totuși, a adăugat expertul, Rusia a inițiat un război multidimensional împotriva Ucrainei, în care unul dintre cele mai eficiente mijloace s-a dovedit a fi propaganda televizată. Acest aparat de diseminare a informațiilor trecute prin filtrul Kremlinului a reușit să extindă conflictul interstatal ruso-ucrainean într-un conflict intern în Ucraina. „Conflictul local din Donbas (Donețk și Luhansk, n.red.) nu trebuie să atragă atenția de la natura interstatală a conflictului. Conflictul din societatea din Donbas nu e altceva decât o extindere a conflictului interstatal ruso-ucrainean”, a declarat Socor.

În aceeași logică, „pretinsul conflict” dintre cele două maluri ale Nistrului este o altă încercare a Rusiei de a extinde conflictul interstatal ruso-moldav într-un conflict intern al Moldovei.

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

23:09

FLASH NEWS Sorana Cîrstea, victorie la Wimbledon. Românca și-a egalat cea mai bună performanță și s-a calificat în turul trei

22:18

Vladimir Socor, al doilea de la stânga la dreapta// FOTO: Alina Matiș/gândul

Expertul a explicat schimbarea de strategie a Rusiei în regiune odată cu Maidanul: „Kremlinul a tras concluzia că nu se mai poate bizui pe o politică a dublului vector în cazul conducerii de la Kiev. Anexând Crimeea, scoțând Crimeea din spațiul electoral al Ucrainei, Rusia a făcut practic imposibilă alegerea unui președinte prorus în Kiev – alegerile Ucrainei fiind întotdeauna pe muchie de cuțit, 50 la sută cu 50 la sută. Anexarea Crimeei a demonstrat că Rusia a renunțat la ideea de a mai controla guvernarea centrală din Kiev și că se concentrează în loc de aceasta pe o logică de fărâmițare și fragmentare teritorială a Ucrainei, pentru a o împiedica să se alăture Occidentului”.

Instrumentul principal în această politică, susține Socor, este federalizarea. Federalizarea Ucrainei ar întări poziția Rusiei, a punctat analistul politic de la Jamestown: „Rusia, în ultimii zece ani, a promovat și promovează în continuare două proiecte de federalizare pe întreg spațiul european și eurasiatic: Ucraina și Republica Moldova. Scopul este acela de a avea unități federale pe teritoriul statelor respective, cu puteri de decizie asupra guvernării centrale, pentru a incapacita guvernarea centrală de la a promova o politică îndreptată spre Occident”. Implicarea „grăbită” a OSCE în conflictul din Ucraina a favorizat federalizarea țării, crede Socor, avertizând că OSCE „nu poate să ia nicio acțiune contravenind intereselor Rusiei”.

Mai toate acțiunile lui Putin în estul și sudul Ucrainei pot fi reunite sub umbrela unui concept foarte important pentru el: Novorossyia (în română, Noua Rusie). În discursul lui din 17 aprilie pe tema Crimeei, președintele rus a inclus în acest concept provinciile ucrainene Luhansk, Donețk și Harkiv, care nu au făcut niciodată parte din Rusia istorică, a subliniat Vladimir Socor: „Putin încearcă să creeze conceptul politic de Ucraina de sud-est – e vorba, în realitate, de un concept pur geografic, pe care Putin încearcă să îl ridice la nivelul de concept politic, ca o eventuală componentă a unei Ucraine federalizate”.

Un alt instrument de care se folosește Putin pentru a pregăti o eventuală federalizare este „referendumul local, pe care Rusia și susținătorii ei locali l-au încercat înaintea Crimeei în zona găgăuză a R. Moldova (februarie), urmat de referendumul din Crimeea, de două referendumuri în Donețk și Luhansk. Partizanul Rusiei din Letonia încearcă să creeze un referendum pentru autodeterminare locală , în anumite zone. Kzahstanul se teme de o inițiativă asemănătoare în regiunile din nord”, e evidențiat expertul.

Foarte importantă pentru conceptul de Novorossyia este regiunea Odesa din Ucraina, a arătat Vladimir Socor, argumentând o idee pe care românii au auzit-o și din partea președintelui Băsescu: „În eventualitatea stabilirii unui coridor terestru civil și militar între Crimeea ocupată de Rusia și regiunea Odesa, Rusia ar căpăta frontieră comună cu Republica Moldova, cu regiunea transnistreană și cu România urmând posibilități variate pentru acțiuni geopolitice”.

„Regiunea Odesa încinge ca un brâu Transnistria și că în urma unei destabilizări a situației în acestă regiune, teritoriul controlat de Rusia ar putea să ajungă până la brațul Chilia. Este vechea frontieră a României cu Uniunea Sovietică și credem că este unul din obiective”, a fost avertismentul președintelui Traian Băsescu, în urmă cu o lună.

Forumul UE-Moldova, ajuns la a treia ediție, a avut loc în 19-20 iunie, la Bălți, în Republica Moldova. Evenimentul, care a avut loc cu o săptămână înainte de semnarea de către Republica Moldova a Acordurilor de Asociere și Liber Schimb cu UE, a reunit înalți oficiali, experți și membri ai societăților civile și mediul de afaceri din Republica Moldova, România, Polonia, Germania, Rusia și Belgia. Printre temele discutate s-au numărat implementarea acordurilor cu UE, reforma justiției și lupta anticorupție, modalități de atragere de noi investiții, precum și tensiunile cu Rusia și conflictul din Transnistria și din Ucraina.