Avertismentul Financial Times: Protestele din Hong Kong sfidează autoritarismul Chinei / Beijingul denunță acțiuni ilegale „grave”

„În contextul în care China a intensificat controlul asupra teritoriului, protestatarii au adoptat noi strategii de a se ridica împotriva Guvernului susținut de Beijing. Ceea ce a început ca un protest față de un proiect de lege privind extrădările s-a transformat într-o luptă pentru viitorului Hong Kong-ului, un caz rar de sfidare populară la adresa regimului din ce în ce mai autoritarist al președintelui Chinei, Xi Jinping”, comentează editoriliștii Nicolle Liu și Sue-Lin Wong, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Cum să mobilizezi milioane de oameni: Lecții din Hong Kong”.

Pe 1 iulie, în ziua aniversării transferului de către Marea Britanie către China a suveranității asupra Hong Kong-ului, protestatarii au pătruns ilegal în sediul Parlamentului regional, pe care l-au devastat. Manifestanții denunță atitudinea premierului din Hong Kong, Carrie Lam, și agresivitatea forțelor de ordine.

EXCLUSIV Culmea administrației. Primarul din Corbeanca, amendat pentru că nu s-a controlat singur după ce a fost acuzat că ar fi ridicat ilegal o structură pentru panouri fotovoltaice. Ce reacție are edilul

06:00

EXCLUSIV Cum a scăpat de arest liderul județean USR acuzat că a exportat ilegal în Belarus un utilaj pentru echipamente militare. Motivele „personale” care l-au înduplecat pe judecător

06:00

Manifestanții s-au inspirat din ideile actorului Bruce Lee, precum și din mișcările de protest din Franța (Vestele Galbene), din Sudan, din nordul Africii (Primăvara Arabă) și din SUA (Ocupați Wall Street).

Protestatarii au adoptat un sistem de organizare descentralizat. Conform organizatorilor, este vorba de o manevră tactică, pentru ca Beijingul să nu poată aresta un lider anume. „Am tras învățăminte după Mișcarea Umbrela din 2014. Actuala mișcare de protest generează incertitudine pentru Guvern”, afirmă activistul devenit politician Joshua Wong, eliberat din închisoare în iunie 2019.

Pentru autorități, aceasta reprezintă o sursă de frustrare. „Chiar dacă Guvernul ar vrea să ajungă la un acord cu protestatarii, nu poate face asta, deoarece nu există nimeni care să îi reprezinte pe manifestanți”, afirmă Jasper Tsang, fostul președinte al Consiliului Legislativ din Hong Kong, un organism pro-Beijing. Protestatarii s-au mobilizat prin platformele de socializare online, tot printr-un sistem descentralizat.

China cataloghează protestele din Hong Kong drept o „provocare flagrantă”

Administrația de la Beijing a avertizat că protestatarii care au pătruns cu forța în sediul Parlamentului din Hong Kong vor fi aduși în fața justiției, Beijingul denunțând o „provocare flagrantă” și acțiuni „ilegale”.

Protestatarii au utilizat bare metalice și semne de circulație pentru a pătrunde cu forța în Consiliul Legislativ din Hong Kong, unde au arborat un drapel din perioada colonială, după care au fugit din incintă.

„Este vorba de acțiuni ilegale, împotriva ordinii constituționale din Hong Kong, acțiuni care subminează ordinea socială din Hong Kong și interesele Hong Kong-ului”, a declarat Oficiul chinez pentru Afacerile din Hong Kong și Macao.

„Este vorba de o provocare flagrantă la adresa principiului «o țară, două sisteme»”, a precizat Administrația de la Beijing, referindu-se la autonomia specială de care beneficiază Hong Hong-ul.

„Protestele organizate în unul dintre principalele centre financiare din Asia au generat cea mai gravă criză politică de când Marea Britanie a transferat suveranitatea asupra Hong Kong-ului Chinei, acum 22 de ani. Mitingurile antiextrădare s-au transformat într-o formă majoră de contestare a premierului din Hong Kong, Carrie Lam, numită în 2017 de o comisie specială formată în principal din politicieni pro-Beijing; de asemenea, este vorba de o provocare politică gravă la adresa președintelui Chinei, Xi Jinping”, notează editorialiștii FT Alice Woodhouse și Nicolle Liu.

La protestele față de proiectul care ar fi facilitat extrădările spre China au participat aproximativ două milioane de oameni. Luni, circa 550.000 de persoane s-au alăturat marșului organizat la 22 de ani de la preluarea suveranității de către China.

Foto: Hepta