Blocada Houthi de la Marea Roșie și riscul unei crize prelungite. Presiune suplimentară pusă pe aliații regionali ai SUA

Blocada impusă de Houthi la Marea Roșie, împotriva Arabiei Saudite, anunțată pe 20 iulie, marchează o nouă fază periculoasă în criza care afectează comerțul maritim global. Există deja informații despre atacuri asupra navelor maritime saudite. Practic, acest lucru lasă Strâmtoarea Bab-al-Mandeb și Canalul Suez închise. Sunt „sigilate” ambele capete ale Mării Roșii, iar criza se agravează, în scenariul tensionat aflându-se și Strâmtoarea Ormuz. Lumea se confruntă cu o criză triplă, se arată într-o analiză publicată de Chatham House.

Dacă atât Bab al-Mandeb, cât și Ormuz rămân blocate, guvernele se vor confrunta din ce în ce mai mult cu aceeași întrebare dificilă.

FLASH NEWS Un mort și 16 răniți după ce o mașină a intrat cu viteză în mulțime la parada Pride din Berlin

09:45

INCIDENT Acţiunile de căutare a resturilor de dronă şi de rachetă din zona Sfântu Gheorghe sunt reluate duminică

09:42

 Loading ...

• Cât de multe perturbări economice sunt dispuse să tolereze înainte de a recurge la o escaladare militară?
• Situația va pune la încercare și ambițiile tot mai mari ale actorilor nestatali.
• Houthi au demonstrat că până și o mișcare cu capacități militare limitate poate amenința punctele de blocare a frontierei.
• Poate exercita presiuni asupra puterilor regionale, în același mod în care a făcut Iranul în Hormuz.

Bab al-Mandeb / Foto – Foto – Wikipedia-

Iranul beneficiază din plin de implicarea Houthi în Marea Roșie

Implicarea Houthi aduce beneficii Iranului prin presiunea suplimentară asupra aliaților regionali ai SUA, în special asupra Arabiei Saudite.

Aceasta afectează piețele petroliere, diversifică puterea de influență a Teheranului (oferind în același timp o negare plauzibilă) și reduce presiunea asupra „frontului Ormuz”.

• Logica Washingtonului este aproape în oglindă cu cea a Iranului. Administrația președintelui Donald Trump încearcă să restabilească descurajarea printr-o presiune militară copleșitoare.
• În același timp, vrea să evite un alt conflict nedefinit în Orientul Mijlociu.
• Dacă strategia lui Trump eșuează, presiunea politică internă pentru a demonstra succesul ar putea duce la o escaladare suplimentară, mai degrabă decât la reținere.

Casa Albă a transmis deja că este pregătită să-i atace din nou pe Houthi dacă aceștia ar viza nave americane. Acest lucru ridică posibilitatea ca operațiunile militare americane din Golf să se extindă din ce în ce mai mult în Marea Roșie.

Casa Albă a transmis deja că este pregătită să-i atace din nou pe Houthi / Foto – Mediafax

Ce scopuri urmăresc rebelii Houthi

Pentru Houthi, perturbările maritime din Marea Roșie servesc mai multor scopuri, pe lângă sprijinirea Iranului.

• Acestea oferă un avantaj asupra comunității internaționale.
• Acționează ca factor de descurajare împotriva adversarilor regionali, în special Arabia Saudită.
• Consolidează legitimitatea internă, prezentând mișcarea ca fiind capabilă să confrunte actori externi puternici.

Atacurile lor anterioare asupra navelor din 2023-2025, structurate în jurul sprijinului pentru Palestina, le-au sporit semnificativ poziția în rândul multor yemeniți, în ciuda înrăutățirii condițiilor economice interne.

• Escaladarea actuală reflectă ambițiile regionale ale rebelilor Houthi. Aceștia încearcă să facă presiuni asupra Arabiei Saudite pentru a relua foaia de parcurs politică, suspendată la sfârșitul anului 2023.
• Aceasta ar include reluarea negocierilor privind acordurile financiare care ar consolida guvernarea și resursele economice ale Houthi.

Houthi par hotărâți să se poziționeze ca principal membru al Axei Rezistenței, în urma slăbirii Hezbollah în Liban.

Houthi par hotărâți să se poziționeze ca principal membru al Axei Rezistenței, în urma slăbirii Hezbollah în Liban / Foto – Mediafax

Cât se va prelungi presiunea pusă de Houthi?

Prin urmare, durata blocadei Mării Roșii nu va depinde de posibilitatea ca Houthi să învingă forțele navale internaționale. Întrebarea este dacă aceștia pot susține suficiente perturbări pentru a-și atinge obiectivele politice.

Nu este clar cât timp își pot continua eforturile. Atacurile americane anterioare le-au degradat locurile de lansare, infrastructura și rutele de contrabandă.

Houthi rămân dependenți de Iran pentru anumite tehnologii avansate, în ciuda creșterii producției interne de drone, mine și rachete. Aceste constrângeri vor conta în timp, se mai arată în analiza publicată de Chatham House.

Houthi nu trebuie să mențină o capacitate operațională perfectă pentru a produce efecte strategice.

• Obiectivul lor nu este de a scufunda un număr mare de nave.
• Este acela de a crea suficientă incertitudine pentru transportul maritim comercial, astfel încât asigurătorii să majoreze primele, companiile să redirecționeze navele, iar guvernele să absoarbă costurile economice tot mai mari.
• Chiar și atacurile sporadice pot genera impacturi disproporționate asupra economiei globale.
• În multe privințe, pragul de succes al rebelilor Houthi este mai degrabă psihologic decât militar.

Și este posibil să fi atins deja o parte din acest obiectiv.

Houthi rămân dependenți de Iran pentru anumite tehnologii avansate / Foto – Mediafax

Un instrument eficient de influență politică?

Există deja indicii că unele țări și companii private au urmărit înțelegeri ad-hoc cu Teheranul, pentru a-și asigura trecerea prin Hormuz. Dinamici similare ar putea apărea în Marea Roșie.

Astfel de acorduri pot reduce amenințările imediate la adresa actorilor individuali, dar slăbesc și securitatea maritimă colectivă prin recompensarea coerciției.

• În timp, o abordare fragmentată a acestui conflict riscă să creeze stimulente atât pentru actorii statali, cât și pentru cei nestatali. Perturbările maritime pot di interpretate ca un instrument eficient de influență politică.
• În aprilie, Regatul Unit și Franța au propus o coaliție formată din 40 de națiuni pentru a ajuta la protejarea viitorului tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste nave sunt poziționate pentru a acționa și s-au pregătit în ultimele luni.

De asemenea, Operațiunile Aspides și Atalanta ale Forțelor Navale ale UE sunt prezente de mai mulți ani în regiunile Golfului și Mării Roșii pentru a contribui la protejarea transportului maritim.

Provocare militară vs. coordonare internațională

Toate aceste eforturi multinaționale existente oferă mecanisme prin care libertatea de navigație poate fi apărată colectiv.

Dacă guvernele se luptă să restabilească încrederea, firmele private de securitate maritimă își vor asuma probabil un rol mai important în escortarea traficului comercial.

Aceste companii pot oferi protecție pe termen scurt. Însă prezența lor tot mai mare ar putea complica și mai mult acordurile de comandă și control pe mare.

Prin urmare, protejarea libertății de navigație a evoluat – de la o provocare militară la un test mai amplu al coordonării internaționale, în condiții de crize geopolitice simultane.