Cum a reușit Bulgaria să devină campioana Europei la stocarea electricității. România este la polul opus, în analizele presei de la Sofia

Bulgaria devine noua campioană europeană în domeniul stocării energiei electrice. Potrivit Novinte, vecinii noștri de la sud de Dunăre s-au impus ca lideri europeani în domeniul stocării energiei electrice, grație expansiunii rapide a energiei solare, finanțării substanțiale din partea Uniunii Europene și investițiilor private care se află într-o continuă creștere.

Sursa citată subliniază că, în prezent, țara stochează o pondere mai mare din producția sa de energie electrică decât orice alt stat membru al UE, în timp ce mai multe state vecine depind din ce în ce mai mult de energia importată.

VIDEO Descinderi în Capitală: Contabila unei agenții de turism, acuzată că a transferat 1,35 milioane de lei din conturile firmei către societăți apropiate

16:39

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe miercuri, 12 august, de la ora 19.00, live pe Gândul. Invitată: prof. univ. dr. Dan Dungaciu

16:31

„Această evoluție survine după ani de instabilitate politică.“, precizează Novinte.

Sondaj Gândul

---

Crezi că Traian Băsescu ar fi cea mai bună propunere de premier acum?

• NU ȘTIU / NU RĂSPUND
• NU
• DA

Vezi rezultate

 Loading ...

Bulgaria a organizat opt alegeri parlamentare între 2021 și 2026, ceea ce a îngreunat formarea unui guvern stabil. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, țara a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026 și a înregistrat progrese rapide în modernizarea sistemului său energetic, în special prin investiții în stocarea energiei în baterii.

Totuși, ministrul Energiei, Zhecho Stankov, care ocupă această funcție din ianuarie 2025, a jucat un rol important în această extindere.

În prima jumătate a anului 2026, el a inaugurat o instalație de baterii cu o capacitate de 124 de megawați în apropierea orașului Lovech. Construită de Renault, instalația poate stoca 496 de megawați-oră și a fost, o perioadă, cel mai mare proiect de stocare cu baterii de acest gen din UE.

Stankov a calificat acest demers drept un „prim pas” către crearea unei capacități de stocare de 10 gigawați-oră, un obiectiv care ar consolida și mai mult rolul Bulgariei în sistemul energetic regional.

Potrivit operatorului sistemului electric bulgar, ESO, capacitatea instalată de stocare ajunsese la 3.432 megawați până în mai 2026. La jumătatea lunii iunie, săptămânalul de afaceri „Capital” a estimat această cifră la aproximativ 4.800 megawați și 14 gigawați-oră.

„Aceasta este o creștere spectaculoasă față de situația din urmă cu doar doi ani, când Bulgaria dispunea de numai aproximativ 200 megawați-oră de capacitate instalată de stocare.“, precizează Novinte.

Ce măsuri a adoptat ministrul Stankov

Expansiunea a fost accelerată de un program guvernamental elaborat la scurt timp după preluarea mandatului de către Stankov.

În aprilie 2025, Ministerul Energiei a anunțat planuri pentru 82 de proiecte de stocare cu o capacitate totală de 9,7 gigawați-oră, susținute cu 588 de milioane de euro din fondurile europene de redresare. Programul, cunoscut sub numele de RESTORE, fusese lansat în august 2024.

Autoritățile de reglementare au luat, de asemenea, măsuri pentru a limita investițiile speculative. În septembrie 2024, Comisia de Reglementare a Energiei și Apei a introdus cerințe privind garanțiile financiare, după ce modificările aduse Legii energiei au permis instalațiilor de baterii să participe în mod independent pe piața energiei electrice.

A doua fază a programului RESTORE s-a încheiat în decembrie 2025, cu aprobarea a încă 31 de proiecte, reprezentând o capacitate de peste 4 gigawați-oră.

Investitorii privați au asigurat o parte semnificativă din finanțare, fondurile private fiind de aproximativ două ori mai mari decât subvențiile publice. Compania Națională de Electricitate (NEK), deținută de stat, a intrat și ea pe piață. În februarie 2025, aceasta a anunțat planuri de instalare a unor baterii cu o capacitate de aproape 300 de megawați-oră la cinci dintre centralele sale hidroelectrice.

Planul de redresare al guvernului prevedea, de asemenea, ca până în martie 2026 să fie operațională o capacitate solară de aproximativ 1,18 gigawați, combinată cu sisteme de stocare. Această abordare i-a încurajat pe dezvoltatori să construiască parcuri solare și baterii împreună, mai degrabă decât ca proiecte separate.

Creșterea rapidă a energiei solare a făcut ca stocarea acesteia să devină din ce în ce mai importantă. Martin Georgiev, de la Electrohold, estimează că, în 2025, în Bulgaria s-a irosit peste 1 terawatt-oră de energie solară, echivalentul a aproape 3% din consumul național, deoarece nu exista o capacitate de stocare suficientă pentru a absorbi surplusul de producție.

Capacitatea solară instalată a depășit 6,5 gigawați la începutul anului 2026, reprezentând mai mult de jumătate din capacitatea totală de producție a energiei electrice din Bulgaria.

Sistemul energetic al țării continuă să se bazeze pe o combinație de tehnologii. Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui au generat aproximativ 35% din energia electrică a Bulgariei în 2024, iar centrala utilizează combustibil nuclear Westinghouse începând din luna mai a acelui an.

De asemenea, complexul Maritsa-Iztok rămâne cea mai mare regiune minieră de cărbune din Europa de Sud-Est.

Bulgaria, exportator net de energie electrică

Anul trecut, Bulgaria a fost exportator net de energie electrică, deși cu o marjă relativ mică. Exporturile nete au scăzut la 1.268 gigawați-oră în 2024, un nivel de aproximativ șase ori mai mic decât în 2022, însă se preconizează că exporturile vor fi considerabil mai mari în 2026.

Situația este cu totul diferită în unele țări vecine, scrie Novinte.

România a importat electricitate aproape tot anul trecut

Gabriel Avcaricei, redactor-șef al publicației Energonomics, estimează, pe baza datelor furnizate de operatorul român de transport al energiei electrice Transelectrica, că România a fost importator net de energie electrică pe parcursul a aproximativ 72% din anul 2025.

Cercetătorul Balîş Marco de la RoEM-UBB din Cluj estimează diferența dintre achizițiile și vânzările de energie electrică ale României la aproximativ 5 miliarde de euro pentru acest an.

„Accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă ar putea fi o soluție pentru ambele probleme”, a afirmat acesta.

Sursa citată subliniază că România a fost, anterior, un exportator de energie electrică, dar a devenit importator net după 2019. A instalat primii 500 de megawați de capacitate de stocare în baterii în 2025.

Ungaria depinde și mai mult de energia electrică importată, importurile nete reprezentând 18% din aprovizionarea sa, în timp ce aproape două treimi din aceste importuri provin din Slovacia. Poloni, la rândul său, continuă să producă 57% din energia electrică din cărbune.

Novinte mai precizează că „implementarea rapidă a stocării de energie de către Bulgaria a contribuit la protejarea acesteia de unele dintre problemele cu care se confruntă alte țări din regiune.“

Bulgarii dau din nou exemplu România.

Aceștia subliniază că țara noastră, unde investițiile în stocare au rămas în urmă, a îndemnat gospodăriile și întreprinderile să reducă consumul de energie electrică în orele de vârf.

„Nivelurile scăzute ale apei din țară au obligat, de asemenea, autoritățile să ia măsuri de urgență pentru a menține centrala nucleară de la Cernavodă în funcțiune, inclusiv scufundarea unor barje umplute cu pietre în Dunăre pentru a redirecționa apa către instalație.“, mai scrie publicația.

Novinte mai arată că România are în vedere, de asemenea, repunerea în funcțiune a unor centrale electrice pe cărbune închise și precizează că această măsură ar putea atrage critici din partea UE și ar putea pune în pericol finanțarea europeană pentru tranziția sa energetică.

Bulgaria, în schimb, a evitat până acum aceste presiuni prin extinderea rapidă a stocării în baterii și a generării de energie solară.