Iubit în Ungaria și criticat de Bruxelles, premierul maghiar Viktor Orban a reușit, în doar câteva săptămâni, ceea ce niciun alt lider mondial n-a putut până acum. S-a așezat la masă atât cu Trump, cât și cu Putin, și i-a convins pe cei doi președinți să acorde sprijin Ungariei, atât în ceea ce privește sancțiunile SUA privind exporturile de petrol rusesc, cât și în cazul unei blocări a fondurilor de la Uniunea Europeană.
Apropierea lui Orban de președintele rus, îi supără pe europeni, mai ales că premierul maghiar refuză să se supună, în general, cererilor de la Bruxelles, dar nu-i deranjează pe americani sau pe conservatori.
Prim-ministrul Ungariei spune însă că face ce este cel mai bine pentru țara lui. Și țara ia oferit mereu voturile majoritare. Viktor Orban, al 66-lea premier al Ungariei, este – adunând toate mandatele – de 19 ani șeful de facto al țării. Într-o Europă tot mai șovăitoare, care se clatină tot mai mult, Orban conduce dinamic cel mai stabil Guvern de pe bătrânul continent.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F590401619_1409670947197166_1633533794403996702_n.jpg)
De aproape două decenii, premierul Viktor Orban conduce Guvernul maghiar după un model politic diferit, bazat pe identitate și tradiționalism, cu ajutorul căruia a transformat țara în ceea ce el a numit în repetate rânduri o „democrație iliberală” și o națiune a „libertății creștine”.
Parlamentul European, pe de altă parte, a descris regimul de la Budapesta drept o „autocrație electorală hibridă”, adică un sistem constituțional în care au loc alegeri, dar respectarea normelor și standardelor democratice este absentă. Chiar și așa Guvernul lui Viktor Orban este considerat acum unul dintre cele mai stabile din Europa, dovadă că acesta se află la conducere de aproape 15 ani neîntrerupt.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F589752075_1410135807150680_301719569292535657_n.jpg)
Orban, în vârstă de 62 de ani, ocupă funcția de prim-ministru al Ungariei din 2010 (fiind reales în 2014, 2018 și 2022), după ce a deținut aceeași funcție și între 1998 și 2002.
Înaintea următoarelor alegeri din Ungaria, din aprilie 2026, premierul maghiar pare însă să se confrunte cu câteva obstacole. Comunitatea LGBTQ a devenit unul dintre ele, după ce partidul său, Fidesz, a aprobat o nouă lege care vizează interzicerea desfășurării celebrelor parade „Pride“. Și totuși, între 100.000 și 200.000 de persoane au participat la un eveniment din luna iunie a acestui an, față de doar 35.000 anul trecut.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F591749870_1411707280326866_4842887604974023184_n.jpg)
Și apropierea constantă față de Moscova reprezintă un obstacol pe scena politică europeană, la fel și respingere pactului UE privind migrația, însă pentru alții, viziunile sale diferite sunt considerate un act de curaj și tărie de caracter.
Astfel, Orban a ajuns să atragă „admiratori“ din întreaga lume. Inclusiv vicepreședintele Statelor Unite, J.D. Vance și prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze se află printre ei, iar președintele Donald Trump l-a numit pe Orban „inteligent” și „o persoană dură”.
„Unul dintre cei mai respectați oameni, ei îl numesc (pe Orban n.r.) un om puternic”, declara Trump în septembrie 2024. După o altă întâlnire a celor doi lideri, chiar la începutul acestei luni, Trump l-a lăudat din nou pe Orban, l-a numit un „mare lider“, un adevărat „prieten“ și a spus că europenii îl invidiază.
„A făcut o treabă fantastică. Este un om foarte puternic în țara sa. A condus o țară cu adevărat grozavă și nu are infracțiuni, nu are probleme, așa cum au unele țări”, a spus Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F8053534-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
24 June 2025, Netherlands, The Hague: Hungary’s Prime Minister Viktor Orban arrives at the social dinner hosted by King Willem-Alexander and Queen Maxima of The Netherlands at the Royal Palace ‘Huis ten Bosch’ during The North Atlantic Treaty Organization (NATO) Summit in the Hague. Photo: Emmi Korhonen/Lehtikuva/dpa
În timp ce demisii pe bandă rulantă au loc în guvernele de la Kiev, de la la București sau Paris, în ultimele luni, cel de la Budapesta pare să rămână ferm pe pe poziții. Rețeta urmată ca să ajungă aici, a explicat-o într-un interviu recent, acordat lui Mathias Döpfner, CEO al Axel Springer.
„În timp ce Bruxelles-ul se îndreaptă spre conflict, noi rămânem dedicați păcii și suveranității – și de aceea modelul nostru dăinuie“, a transmis Viktor Orbán.
Potrivit oficialului maghiar, sistemul politic și guvernamental trebuie să se bazeze pe libertate, iar „Ungaria are unul dintre cele mai stabile și eficiente guverne din Europa“.
„Caut o soluție care să consolideze democrația, nu să o înlocuiască”, a declarat el, adăugând că Bruxellesul dorește să schimbe guvernul din Ungaria.
Orban mătrurisește că și Ungaria ar dori, la rândul ei, să reformeze Uniunea Europeană, dar nu o va părăsi niciodată, deoarece „face parte din cultura creștină occidentală“.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F8007582-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
Primul ministru a numit suveranitatea națională drept cea mai importantă valoare europeană.
„Trebuie găsit un sistem în care statele membre UE să poată colabora în mod eficient, deoarece sistemul actual nu funcționează. Trebuie realizată o transformare a structurii puterii, iar patrioții trebuie să joace un rol principal în acest sens.“, a precizat Orban.
Când a fost întrebat care ar fi cea mai importantă problemă în campania electorală din Ungaria, el a răspuns: suveranitatea. El a adăugat că adversarii guvernului creștin modern pe care îl conduce sunt finanțați și susținuți de Bruxelles.
În ceea ce privește migrația, Viktor Orbán a explicat că Ungaria dorește să decidă singură pe cine acceptă și cu cine dorește să conviețuiască. El a subliniat că acceptarea unui număr mare de persoane necreștine într-o țară creștină are un impact asupra democrației. Premierul a menționat, însă, că Ungaria are și lucrători străini.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F590929598_1409994517164809_5940740971476906258_n-1.jpg)
În același interviu, prim-ministrul Ungariei a declarat că este convins că „suntem foarte aproape de pace” în războiul din Ucraina. Pentru a atinge acest obiectiv, ar fi necesară o poziție transatlantică unitară, a adăugat el.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F587923000_1405003444330583_3251670680315785123_n.jpg)
„Dacă ar fi fost președinte când a izbucnit războiul în Ucraina, probabil că acesta nu ar fi început sau s-ar fi încheiat foarte repede“, a spus el. Oficialul a subliniat, de asemenea, atitudinea creștină a lui Trump și a transmis că a știut încă de la prima lor întâlnire, în 2015, că lumea occidentală avea nevoie de Trump, motiv pentru care l-a susținut de atunci. El a adăugat că susține pe deplin eforturile de pace ale președintelui american în Fâșia Gaza.
Când a fost întrebat dacă crede că președintele rus Vladimir Putin este interesat de un armistițiu și de pace în Ucraina, Viktor Orbán a răspuns afirmativ. El a calificat drept „ridicolă” ideea că Rusia ar ataca state membre ale Uniunii Europene sau NATO.
„Rusia nu este suficient de puternică pentru a face acest lucru“, a spus el. Orban a adăugat că escaladarea războiului crește riscul unui al treilea război mondial. „Trebuie să ne demonstrăm puterea la masa negocierilor, nu pe linia frontului”, a spus prim-ministrul.
premierul ar dori ca Europa să devină mai sigură după război și să se instituie un nou sistem de securitate. El a mai declarat că „cu cât războiul din Ucraina va dura mai mult, cu atât Rusia va deveni mai puternică”. Oficialul maghiar consideră că războiul nu ar fi izbucnit dacă Angela Merkel ar fi fost cancelarul Germaniei la acea vreme. Fără Germania, poziția europeană nu va fi niciodată pro-pace, a subliniat el.
Interviul a abordat și scutirea Ungariei de sancțiunile SUA privind exporturile de petrol rusesc. El a spus că el și Donald Trump au convenit că aceasta va rămâne în vigoare atât timp cât vor fi amândoi în funcție. El i-a explicat președintelui american că, dacă Ungaria ar pierde aprovizionarea cu petrol rusesc, acest lucru ar duce la creșteri multiple imediate ale prețurilor și ar însemna sfârșitul pentru „milioane de gospodării”. Trump a înțeles că Ungaria nu are altă alternativă, deoarece nu are acces la mare, a explicat el. Viktor Orbán a subliniat, de asemenea, că Germania a beneficiat deja de o derogare de la sancțiuni înaintea Ungariei.
Refuzând să se supună rând, pe rând cerințelor și regulilor Uniunii Europene, Ungaria riscă să rămână fără fondurile sale. Astfel, după vizita de la Washington, Orban a anunțat un „scut financiar” convenit cu Donald Trump. Acesta presupune că, Statele Unite ar asigura finanțare nelimitată pentru Ungaria în lipsa fondurilor europene.
Potrivit liderului de la Budapesta, acordul încheiat cu Trump urmărește consolidarea stabilității economice a Ungariei și protejarea acesteia de eventuale „atacuri externe”.
„Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a țării noastre de orice atacuri din afară, fie speculative, fie motivate politic”, a spus Orban în fața jurnaliștilor care îl însoțeau la întoarcerea de la Washington.
„Dacă orice atac financiar care vizează cursul nostru de schimb, ratingul datoriei sau al creditului are loc de oriunde din lume – să lăsăm deocamdată deoparte Bruxelles-ul – putem conta pe sprijin american pentru a-l contracara”, a adăugat el.
Premierul ungar a afirmat că, datorită acestui parteneriat, Ungaria nu va mai fi nevoită „să amâne sau să abandoneze proiecte economice strategice din cauza incertitudinilor privind finanțarea de către UE”. „Putem implementa totul”, a spus el, subliniind că înțelegerea cu Trump „va întări poziția Ungariei pe piețele financiare internaționale”, cu efecte pozitive asupra cursului de schimb al forintului și asupra condițiilor de împrumut.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F8053563-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
24 June 2025, Netherlands, The Hague/ Photo: Beata Zawrzel/ZUMA Press Wire/dpa
Întrebat, în cadrul interviului cu Mathias Döpfner, despre scutul financiar protector, prim-ministrul a reamintit că Ungaria a fost întotdeauna fragilă din punct de vedere financiar, întrucât după Primul Război Mondial i s-a luat tot ceea ce constituia o bază solidă pentru economie.
„Scutul protector ar fi trebuit să provină inițial de la Uniunea Europeană, dar situația este exact inversă: Bruxellesul șantajează și încearcă să sufoce Ungaria din punct de vedere economic. Acum este nevoie de un scut împotriva Bruxelles-ului“, a spus el.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2F591738206_1410701893760738_6736280882799617828_n.jpg)
În urma negocierilor americane, analiștii maghiari au anunțat că întrevăd două abordări principale pentru a evita amenințările. Una ar putea fi o linie de credit, parțial sau în întregime un împrumut standby. Conform informațiilor ziarului 24.hu, banii nu ar fi furnizați de guvernul american, ci de bănci private.
Dacă acest plan ar fi implementat, conform sursei citate, consorțiul de creditori ar fi condus de consorțiul Citigroup american.
Directorul executiv al gigantului bancar, Jane Fraser, ar fi efectuat o călătorie discretă în Ungaria, la mijlocul lunii octombrie, înainte de întâlnirea lui Trump și Orban la Casa Albă din aceasta lună.
Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei, Mihály Varga, a postat o fotografie cu ea pe 17 octombrie, dar nu a dezvăluit ce au discutat. Mai mult, conform informațiilor ziarului, Fraser nu numai că s-a întâlnit cu Varga, dar l-a vizitat și pe prim-ministrul Viktor Orbán și s-a întâlnit cu ministrul de externe Péter Szijjártó.
Conform Financial Times, Citigroup este implicată în administrarea activelor familiei Trump, iar fiul președintelui, Eric Trump, a convenit cu banca, la începutul lunii octombrie, că și el va contribui cu partea sa. Aceasta înseamnă că este plauzibil ca Trump să acționeze ca intermediar pentru a susține un potențial acord între guvernul maghiar și Citi.
Nu se cunosc încă detalii despre posibilul acord dintre Citigroup și Guvernul (sau banca centrală) maghiară, dar pare foarte probabil ca o jumătate din acordul numit „scut protector“ să poată fi construit în acest sens. Acesta ar putea fi un posibil înlocuitor pentru subvențiile UE care lipsesc. Potrivit surselor din presa maghiară, acest „scut protector” ar putea ajunge la 20 de miliarde de dolari.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: