Capela Sixtină, locul în care va fi ales succesorul Papei Benedict al XVI-lea

Capela Sixtină, locul în care va fi ales succesorul Papei Benedict al XVI-lea
Publicat: 11/03/2013, 13:02
Actualizat: 29/07/2014, 17:57

Capela Sixtină, capodopera lui Michelangelo, care a împlinit, în octombrie 2012, 500 de ani de la inaugurare, va fi, începând cu data de 12 martie, locul în care se vor desfășura lucrările Conclavului celor 115 cardinali electori care îl vor alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, se arată într-o corespondență Agerpres.

Capela Sixtină, inaugurată la 31 octombrie 1512 de Papa Iulius al II-lea, își ia numele de la Papa Sixtus al IV-lea, Suveran Pontif între anii 1471 și 1484, care a inițiat construirea acesteia peste o altă capelă, Cappella Magna, o structură de origine medievală.

Capela Sixtină este una dintre cele trei capele papale din Palatul Apostolic de la Vatican și este dominată de fresca „Judecata de Apoi”, capodoperă a lui Michelangelo, realizată între 1508 și 1512, în numai patru ani, în care marele artist a pictat o suprafață de peste o mie de metri pătrați.

Pictarea acestei faimoase capele a distrus vederea artistului, datorită condițiilor proaste în care acesta a lucrat între anii 1508 – 1512, sub presiunea constantă a Papei Iulius al II-lea. Atunci când a fost chemat pentru această operă, Michelagelo Buonarroti lucra la mormântul Papei și nu a fost deloc încântat de schimbare, insistând că este „sculptor, nu pictor”, și că „disprețuia frescele”…

Michelangelo a fost chemat, împotriva voinței sale, pentru a picta „Judecata de Apoi” pe tavanul Capelei Sixtine. Autoportretul lui Michelangelo apare de două ori în „Judecata de Apoi”: pe pielea jupuită pe care o ține Sfântul Bartolomeu în mâna stângă și în figura care îi privește încurajator pe cei care se ridică din morminte.

Capela are o formă dreptunghiulară, cu laturi de 40,93 metri și 13,41 metri, care sunt exact dimensiunile Templului lui Solomon din Vechiul Testament.

Servindu-se de extraordinarele sale capacități artistice, Michelangelo a transpus în forme vizibile frumusețea și demnitatea omului.

Universul cromatic și viziunea creștină a marelui artist au făcut din Capela Sixtină un veritabil „Sanctuar al teologiei trupului, un spațiu în care toate conduc spre conștientizarea prezenței lui Dumnezeu”, observa în 1994 Papa Ioan Paul al II-lea.

„Fiecare dintre noi trebuie să se raporteze la Hristos, conștient fiind că va trebui să dea socoteală de ceea ce a făcut în viață”, spusese Benedict al XVI-lea în 2005, la prima Liturghie ținută în Capela Sixtină, după alegerea sa ca nou Suveran Pontif.

Capela Sixtină este locul în care se va desfășura viitorul Conclav al cardinalilor electori, începând cu data de 12 martie, în cadrul căruia au loc deliberările și votările pentru alegerea unui nou Pontif.

Cea mai faimoasă capelă din lume este vizitată în fiecare an de peste cinci milioane de persoane, circa 20.000 pe zi, un flux enorm de prezențe, care pune în pericol frescele din interior, după părerea experților în istoria artei.

Vizitatorii admiră frescele reprezentându-i pe cei 12 apostoli și episoade din Geneză, celebre în toată lumea, pictate de Michelangelo la începutul secolului al XVI-lea. Opera lui Michelangelo, capodoperă a perioadei cunoscute în istoria artei sub numele de „Renaștere”, a fost criticată în timpul vieții pictorului, care a fost acuzat de „obscenitate” pentru că a pictat nuduri. Reprezentanții Bisericii au ordonat, după moartea marelui artist, în anul 1564, ca pe părțile intime să fie pictate bucăți de stofă.

Scriitorul și criticul literar italian Pietro Citati, într-un articol publicat acum câteva luni în publicația milaneză Corriere della Sera, a criticat comportamentul mulțimii de turiști care vizitează zilnic acest loc sfânt. Criticul recomanda micșorarea de circa cinci ori a numărului de turiști, pe care îi compara cu „o bandă de bețivi”, care intră zilnic în sala acoperită cu marmură policromă. Turiștii „strică involuntar frescele” cu respirația, transpirația, căldura corpurilor și praful de pe încălțăminte, arăta Citati. Deși atmosfera trebuie să fie contemplativă, vizitatorii „ignoră invitația la liniște și interdicția de a fotografia operele”, potrivit expertului italian.

Totuși, directorul Muzeelor Vaticanului, Antonio Paolucci, a declarat recent că nu intenționează să limiteze numărul vizitatorilor „pe termen scurt și mediu”, considerând în schimb că, pe termen lung, muzeele vor fi nevoite să facă acest lucru. „Elementele aduse de prezența oamenilor, cum ar fi praful, umiditatea corpurilor, bioxidul de carbon produs prin respirație pot provoca, pe termen lung, pagube picturilor”, a scris recent Paolucci, într-un articol publicat de ziarul Vaticanului, Osservatore Romano, pentru a marca 500 de ani de la realizarea frescelor.

În 1994, în Capela Sixtină a fost instalat un sistem de purificare a aerului alcătuit din filtre și aparate de control al umidității, după un proces de restaurare care a durat 14 ani, dar creșterea numărului de vizitatori a făcut ca acest sistem să nu mai fie eficient. Muzeele Vaticanului au în vedere realizarea unui sistem de climatizare „nou, de înaltă tehnologie, inovator” pentru a proteja frescele, a adăugat Antonio Paolucci, precizând că acesta va deveni operațional în cursul anului 2013.

Directorul Muzeelor de la Vatican a mai declarat că trebuie găsită o cale care „să permită atât satisfacerea nevoii de cultură a vizitatorilor, cât și protejarea prețioaselor fresce de pagubele provocate de om”.