Cardinalii se îndreaptă spre Roma pentru a se pregăti de Conclav

Cardinalii continuă să ajungă la Roma pentru a participa, începând de luni, la „congregațiile” ce pregătesc alegerea celui de-al 266-lea papă, în timp ce data Conclavului nu a fost încă fixată, relatează AFP.

Toți cei 209 cardinali sunt convocați de decanul Colegiului Sfânt, cardinalul Angelo Sodano, atât prelații electori (cu vârste mai mici de 80 de ani), cât și cei care au depășit această vârstă.

Reuniunea de luni va avea loc cu ușile închise pentru a se pune pe masă numeroase probleme ale Bisericii și pentru a stabili profilul ideal al viitorului Suveran Pontif. Această alegere pare mai dificilă decât oricând, cerându-se multe calitățile – îndrumător, reformator, persoană cu autoritate, garant al tradiției.

Cei 66 de cardinali veniți din afara Romei au sosit deja sau erau pe cale să sosească. Ceilalți 75 trăiesc deja în capitala italiană. Unii, bolnavi, infirmi sau bătrâni, și-au prezentat scuze.

CONTROVERSĂ Trump l-a asigurat pe Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

22:53

CONTROVERSĂ Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

22:31

Conclavul nu va putea fi convocat decât atunci când toți electorii, în prezent în număr de 115, vor fi prezenți.

Doar în „Congregația generală” va fi dată undă verde amenajării pentru Conclav a Capelei Sixtine. Aceasta va fi închisă turiștilor.

În așteptare, Vaticanul este în perioada „Sede vacante”, ilustrată pe timbrele poștale ale poștei printr-o umbrelă roșie deasupra cheilor încrucișate ale Sfântului Petru.

În timpul „congregațiilor” și altor reuniuni informale, candidaturile vor fi oficializate, iar în jurul candidaților se vor forma alianțe.

Alegerea pare foarte deschisă: „la moartea lui Ioan Paul al II-lea, în 2005, fiecare reflecta de mai multe luni la un succesor, iar Conclavul a fost scurt. De această dată, gestul neașteptat de a demisiona al Papei a bulversat calculele”, a explicat pentru AFP un cardinal la pensie.

Potrivit lui, nu este exclusă „o decizie îndrăzneață”, la fel ca în 1978, după șocul teribil al morții lui Ioan Paul I după 33 de zile de pontificat, când a fost ales Karol Wojtyla, un polonez la care nimeni nu se aștepta.

De această dată, fiecare dintre „favoriți” are un handicap: Angelo Scola, un apropiat al Papei, are șanse dar faptul că este italian l-ar putea împiedica. Pe de altă parte, cardinalul din Viena Christoph Schönborn, reformator și fost elev al lui Benedict al XVI-lea, reprezintă o sinteză bună, dar contestarea în Biserica sa îl poate submina.

Nord-americanii, energici și moderni, precum Sean O’Malley care a luptat împotriva pedofiliei la Boston, Timothy Dolan, arhiepiscop de New York, mediatizat și strălucit, și canadianul din Quebec Marc Ouellet, mare cunoscător al Americii Latine și teolog conservator, ar putea fi aleși pentru a reforma Curia.

America Latină este ușor în retragere. Candidatul care se detașează este arhiepiscopul de Sao Paulo, Odilo Scherer, moderat, creditat cu succes în dioceza sa și care a lucrat la Roma.

În Africa, ghanezul Peter Turkson, guineeanul Robert Sarah – discret și foarte apreciat de Benedict al XVI-lea – și sud-africanul Wilfrid Napier, arhiepiscop de Durban, sunt de asemenea citați.

În ceea ce privește Asia, tânărul arhiepiscop de Manilla, Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, teolog și pastor, este foarte apreciat, dar s-ar putea dovedi prea tânăr și prea îndepărtat de centrii puterii.

Atât matematic, cât și psihologic, șansele unui occidental sunt mai puternice decât ale unui favorit din sud, talentat dar mult mai puțin cunoscut.

Potrivit cardinalului Maradiaga, alegerea nu se face între un european și unul din afara Europei: „trebuie găsită persoana cea mai adaptată pentru a înfrunta provocările Bisericii”.

Semn că plecarea lui Benedict al XVI-lea este dificil de acceptat de unele grupuri din Biserică, purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi, a declarat sâmbătă că aceasta nu înseamnă că și-a abandonat misiunea și credincioșii.

La Vatican, demisia lui Benedict al XVI-lea are consecințe neașteptate. Astfel, funcționarii micului stat, care lucrează mai mult decât de obicei, nu vor primi fără îndoială prima de 1.000 de euro așa cum s-a întâmplat la moartea lui Ioan Paul al II-lea în 2005.

Cele mai importante știri online, în fiecare zi pe gandul.info