Cel mai dur TEST pentru Angela Merkel. Soluția cancelarului Germaniei la presiunile din DOSARUL IMIGRANȚILOR

Merkel, care va lua cuvântul în fața a 1.000 de delegați ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) luni la prânz, nu intenționează să cedeze în fața detractorilor săi din interior.

Ea a repetat, desigur, în acest weekend că vrea să „reducă net” numărul migranților, dar și-a reafirmat totodată opoziția față de introducerea unui plafon – în cifre – în vederea restrângerii numărului migranților care vin în Germania.

La sfârșitul lui noiembrie, acest număr atingea deja milionul – un număr simbolic, care urmează, așadar, să fie depășit până la sfârșitul anului.

INEDITOamenii depun flori în fața sediului Nvidia, în urma demisiei lui Jensen Huang după scandalurile extraconjugale

18:35

FLASH NEWSFriedrich Merz, mesaj ferm pentru Donald Trump înaintea întâlnirii cu Putin din China: „Vă rog, fără surprize. Continuați să jucați ca parte a «Echipei Europei»”

18:20

Cancelarul, care conduce CDU de 15 ani, este nevoit să înfrunte critici neobișnuit de virulente în propria tabără, din partea celor care-i cer să apese frâna în privința afluxului migranților.

Cea mai complexă provocare

Comentatori politici preconizează, așadar, unul dintre cele mai importante congrese în ceea ce o privește pe Merkel, în vârstă de 61 de ani, care tocmai a sărbătorit zece ani de când se află la conducerea Guvernului.

Merkel – care a recunoscut că această criză a refugiaților este „chestiunea cea mai complexă” de când se află ea la guvernare – a insistat asupra necesității găsirii unor răspunsuri europene – ci nu germane – la această criză care zguduie întreaga Uniune Europeană (UE).

Un summit la Bruxelles, consacrat acestei crize urmează să aibă loc, de altfel, joi și vineri.

Astfel, cel mai important subiect de pe agenda Congresului CDU, la Karlsruhe (sud-vest), este dezbaterea unei moțiuni care îndeamnă la „măsuri eficace” în vederea reducerii nete a afluxului de solicitanți de azil.

În urma unor discuții dure în aceste ultime zile, Congresul urmează să rezume poziția Angelei Merkel, care promovează o acțiune europeană comună – în special la frontiera dintre Grecia și Turcia, principala poartă de intrare a migranților în UE.

Berlinul a fost unul dintre inițaitorii unei apropieri de Ankara, în vederea unei încercări de a reține în Turcia cele peste două milioane de sirieni care s-au refugiat aici din țara lor încă de la începutul războiului.

„Vrem să reducem net numărul de migranți, nu prin măsuri naționale unilaterale”, ci, „înainte de toate, prin măsuri internaționale și europene”, a subliniat ea duminică seara, pentru postul ARD.

„Este necesar să combatem nivelul internațional al motivelor care-i împing pe migranți (să fugă din țările lor) și să protejăm frontierele externe ale UE”, a mai subliniat ea.

Ea a evocat din nou „responsabilitatea umană” a Germaniei față de acești refugiați aflați în suferință, care fug „împotriva voinței lor din propria țară”.

Rezultatul votului asupra acestei moțiuni va fi scrutat cu mare atenție și interpretat, dacă va fi cazul, ca un semnal de neîncredere în cancelar.

În ceea ce-i privește pe germani, nemulțumirea este tot mai mare. Astfel, 49% dintre ei se declară împotriva politicii adoptate și urmate de Berlin, în timp ce alți 47% apreciază activitatea lui Merkel, potrivit barometrului politic al postului public ZDF.

O societate zguduită

Însă unii editorialiști minimizează amploarea vocilor disonante din CDU, apreciind că, în pofida faptului că Merkel și-a pierdut aura, ea nu are rival nici în partid și nici în afara acestua.

Principalul său concurent, dar care-i este partener în cadrul marii coaliții guvernamentale, social-democratul Sigmar Gabriel a fost sancționat vineri, când a fost reales la conducerea SPD.

Iar atunci când revista americană Time a desemnat-o personalitatea anului 2015, un cotidian german nu a ezitat să titreze pe măsură – „cancelarul lumii libere”.

Dar criza refugiaților zguduie societatea germană. Violențele care-i vizează pe refugiați s-au intensificat puternic, de la începutul anului, pe fondul ascensiunii partidului xenofob Alternative für Deutschland (AfD).